Capcana second-hand: Passat și BMW, pline de kilometri dați înapoi și daune ascunse

Un studiu realizat de compania carVertical arată că Volkswagen Passat rămâne cel mai căutat model pe piața mașinilor second-hand din România, cu 4,1% din verificările efectuate pe platformă în prima jumătate a anului 2025. Pe următoarele locuri se află BMW Seria 5 (3,7%) și BMW Seria 3 (3,4%), urmate de Volkswagen Golf, Skoda Octavia și Audi A4.

Top 10 cele mai populare modele rulate în România (S1 2025): Volkswagen Passat – 4,1%, BMW Seria 5 – 3,7%, BMW Seria 3 – 3,4%, Volkswagen Golf – 3,3%, Skoda Octavia – 3,2%
Audi A4 – 3,1%, Renault Mégane – 2,9%, Audi A6 – 2,2%, Ford Focus – 1,6%, Nissan Qashqai – 1,5%.

Comparativ cu 2024, apar două intrări noi: Ford Focus și Nissan Qashqai, care au înlocuit Opel Astra și BMW X5. „Mărcile germane domină în continuare piața second-hand, dar și branduri precum Skoda, Renault sau Ford își mențin pozițiile”, explică Matas Buzelis, expert carVertical.

Volkswagen Passat și Audi A6 sunt cele mai expuse la fraudarea odometrului: peste 13% dintre rapoartele analizate au semnalat kilometraj falsificat. În medie, 8,6% dintre cele mai populare modele au avut kilometrajul dat înapoi.

La capitolul daune, BMW Seria 5 conduce topul cu 78,1% dintre mașinile verificate având accidente în trecut, urmat de BMW Seria 3 (74,2%) și Audi A6 (66,2%).

„Derularea kilometrajului rămâne o problemă gravă în România și în toată Europa, costând economiile miliarde de euro anual. Cumpărătorii trebuie să verifice istoricul mașinii înainte de achiziție”, avertizează Buzelis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rulate #odometru #mașini #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.