Rusia lasă drumurile cu gropi pentru a turna miliarde în război

Autoritățile ruse au redus drastic volumul lucrărilor de reparație a drumurilor pentru a face economii la buget, direcționând resursele către finanțarea războiului. În acest an, cheltuielile pentru armată vor ajunge la 13,5 trilioane de ruble, echivalentul a aproape 40% din totalul bugetului federal.

Potrivit datelor citate de Vedomosti din serviciul „Kontur.Zakupki”, în perioada ianuarie–august numărul contractelor de reparație a drumurilor încheiate de autoritățile de stat și locale a scăzut cu 25%. Cheltuielile alocate acestor lucrări s-au redus cu 11%, până la 1,02 trilioane ruble, scrie The Moskow Times.

Tendința descendentă se înregistrează pentru al treilea an consecutiv: 2022: 1,48 trilioane ruble, 2023: 1,24 trilioane ruble și 2024: 1,14 trilioane ruble.
Astfel, în perioada 2022–2025, finanțarea reparațiilor de drumuri a scăzut cu 32%.

Experții explică declinul prin redistribuirea fondurilor către „alte priorități”. În prima jumătate a lui 2025, cheltuielile pentru „apărare națională” au crescut cu 31% față de anul trecut, ajungând la 8,484 trilioane ruble – cu 95% mai mult decât în 2023. În același timp, veniturile bugetare au crescut cu doar 3%, iar cele din petrol și gaze s-au prăbușit cu aproape 20%.

Consecința: o „gaură” bugetară de 3,7 trilioane ruble în prima jumătate a anului, care până la sfârșitul lui iulie a ajuns la 4,9 trilioane. Deficitele au lovit și regiunile, unde lipsa de venituri a dus la un minus de circa 400 miliarde ruble în șase luni.

Surse guvernamentale citate de Reuters susțin că, în 2026, Kremlinul nu intenționează să reducă cheltuielile militare, chiar dacă faza activă a războiului din Ucraina s-ar încheia. În schimb, pentru a acoperi găurile din buget, autoritățile vor fi „nevoite inevitabil” să majoreze taxele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drumuri #cheltuieli #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană, adică 20,9% din populație, erau expuse în 2025 riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifra este în ușoară scădere față de 2024, când 93,3 milioane de oameni (21%) se aflau în aceeași situație, ceea ce înseamnă cu aproximativ 600 de mii de persoane mai puțin într-un an.

Diferențele între statele membre rămân însă semnificative. Cele mai ridicate niveluri se înregistrează în Bulgaria, cu 29% din populație afectată, urmată de Grecia (27,5%) și România (27,4%). La polul opus, Cehia are cea mai mică rată, de 11,5%, urmată de Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).

Datele arată și o inegalitate clară între femei și bărbați. În 2025, femeile au fost mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații, diferențele fiind vizibile în majoritatea statelor membre, ceea ce indică vulnerabilități persistente în rândul acestora.

Tinerii rămân categoria cea mai afectată: peste un sfert dintre europenii cu vârste între 18 și 24 de ani se confruntă cu riscuri sociale majore. În schimb, persoanele de peste 65 de ani sunt relativ mai protejate, înregistrând cele mai scăzute rate. Situația este mai dificilă și pentru familiile cu copii, unde peste 22% dintre gospodării sunt expuse riscului de sărăcie, comparativ cu aproximativ 20% în cazul celor fără copii. În unele state, precum Spania și România, aproape trei din zece persoane din gospodăriile cu copii se confruntă cu aceste probleme, în timp ce în țări precum Cipru, Țările de Jos sau Slovenia nivelurile sunt mult mai reduse.

Republica Moldova nu este inclusă în această analiză europeană, însă, potrivit unui studiu realizat la sfârșitul anului trecut, aproximativ trei din zece moldoveni trăiesc în sărăcie absolută, iar fenomenul rămâne unul structural, mai ales în mediul rural, unde rata depășește 40%. Studiul avertizează că, în pofida unor eventuale reduceri, sărăcia va continua să fie o problemă majoră în următorii ani.