Putin omoară arma electorală a partidelor pro-ruse din Moldova! Gazul ieftin devine iluzie

Promisiunile electorale ale partidelor pro-ruse din Republica Moldova privind gazul ieftin sunt puse sub semnul întrebării chiar de Vladimir Putin. Așa-zisul Bloc electoral patriotic, format la Moscova de PSRM-ul lui Igor Dodon, PCRM-ul lui Vladimir Voronin, dar și partidele conduse de Vasile Tarlev și Irina Vlah, a anunțat că va aduce gaz la 5 lei/metrul cub dacă ajunge la guvernare. Anterior, și Ilan Șor promitea gaze la 10 lei/metrul cub pentru UTA Găgăuzia, dar promisiunea a rămas fără acoperire.

În realitate, Rusia se confruntă cu semne clare de deficit de gaze, a recunoscut chiar președintele Vladimir Putin la Forumul Economic de la Vladivostok, potrivit The Moscow Times. „Avem în perspectivă un deficit de gaz”, a declarat liderul de la Kremlin, subliniind problemele structurale ale infrastructurii energetice și necesitatea unor investiții masive în rețele interne.

Putin a sugerat chiar trecerea la utilizarea cărbunelui, resursă pe care Rusia ar deține-o în cantități suficiente „pentru aproape 900 de ani”. Declarația vine în contextul în care producția de gaze a Federației Ruse este în scădere de la începutul războiului cu Ucraina, după ce Gazprom a pierdut accesul la piața europeană.

Datele oficiale arată o prăbușire a extracției: 762,8 miliarde m³ în 2021 (înainte de război), 673,8 miliarde metri cubi în 2022, 638 miliarde metri cubi în 2023 (minimul ultimilor 6 ani) și 685 miliarde metri cubi în 2024, totuși cu 10% sub nivelul pre-conflict.

În timp ce promite gaz ieftin moldovenilor prin partidele-satelit, Moscova abia reușește să-și asigure necesarul intern: nivelul de „gazificare” al Rusiei era la sfârșitul lui 2024 de doar 74,7%, iar programul oficial prevede atingerea a 76,7% abia în 2027.

Astfel, arma electorală a gazului ieftin folosită de partidele pro-ruse din Republica Moldova este lovită chiar de realitatea economică a Kremlinului: resursele scad, infrastructura este deficitară, iar Rusia începe să vorbească deschis despre posibile penurii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Moldova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.