Revoluție financiară! Moldova, lider global la folosirea crypto pe cap de locuitor

Republica Moldova ocupă locul 2 mondial la utilizarea monedelor crypto, potrivit Indexului Global de Adopție a Criptomonedelor 2025, ajustat după populație, publicat de compania americană Chainalysis.

Potrivit raportului, țările din Europa de Est domină clasamentul, cu Ucraina pe primul loc, Moldova pe locul al doilea și Georgia pe locul trei. Aceste rezultate reflectă un nivel foarte ridicat de utilizare a criptomonedelor raportat la dimensiunea populației.

Analiștii Chainalysis explică fenomenul printr-un cumul de factori specifici regiunii: incertitudinea economică, încrederea scăzută în instituțiile financiare tradiționale, inflația și migrația ridicată, la care se adaugă nivelul înalt de alfabetizare digitală și tehnologică. Toate acestea fac ca pentru mulți moldoveni criptomonedele să fie percepute ca o alternativă viabilă pentru protejarea economiilor și realizarea de transferuri transfrontaliere rapide.

Raportul arată că Republica Moldova are o activitate intensă atât pe platformele centralizate, cât și în zona de servicii retail, unde volumul tranzacțiilor este ridicat raportat la puterea de cumpărare. De asemenea, Moldova se remarcă și printr-o prezență importantă în tranzacțiile instituționale raportat la mărimea economiei.

În clasamentul global general (care nu ia în calcul populația), lideri rămân India, Statele Unite, Pakistan și Vietnam, însă raportat la numărul de locuitori, Republica Moldova este una dintre țările cu cea mai mare penetrare a criptomonedelor din lume.

Concluzia raportului este clară relevă că Europa de Est – cu Moldova în prim-plan – a devenit una dintre regiunile cele mai dinamice la nivel global în ceea ce privește adopția criptomonedelor, impulsionată de nevoile reale ale populației și de adaptabilitatea la noile tehnologii financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crypto #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.