Maratonul lent al PIB-ului moldovenesc: 2,0% abia în 2028

08 Sept. 2025, 10:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2025, 10:32 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) a publicat versiunea ajustată a prognozei macroeconomice pe termen mediu, care integrează atât un scenariu de bază, cât și două scenarii alternative – optimist și moderat – construite împreună cu experți ai Băncii Mondiale, utilizând modelul econometric structural MFMod. Revizuirea a devenit necesară după aprobarea, prin Hotărârea Guvernului nr. 260/2025, a „Planului de Creștere a Moldovei” susținut de UE.

În scenariul de bază, economia evoluează aproape de potențial, fără impulsuri majore de cerere sau ofertă. PIB-ul real ar urca de la 1,3% în 2025 la 2,0% în 2028, inflația ar coborî de la 7,3% în 2025 la 5,0% în 2028, iar investițiile în active fixe ar încetini de la +10% în 2025 la +2% în 2028. Exporturile ar scădea cu 1,5% în 2025 și ar reveni lent până la +2,6% în 2028, în timp ce importurile ar crește cu 11,4% în 2025, temperându-se la +3,7% în 2028. Salariile reale ar rămâne aproape staționare, iar industria ar avansa ușor până la +3,2% în 2028, pe fondul investițiilor demarate în 2024–2025. Agricultura ar rămâne vulnerabilă la climă, cu o recuperare în 2025 după seceta din 2024 și o creștere medie de circa 1% ulterior.

Pentru 2025, prognoza de creștere a PIB a fost revizuită de la 2% la 1,3%, pe fondul deteriorării deficitului comercial. În ianuarie–aprilie 2025, exporturile au scăzut cu 11,3% (cu un recul de circa 2,9 ori la uleiurile vegetale și –17,9% la produsele industriei alimentare), în timp ce importurile au urcat cu 16,2%, tractate de produsele minerale (+46%) și de majorarea valorii energiei electrice importate după sistarea livrărilor de la Cuciurgan. Deficitul comercial a ajuns la –2,3 mld. USD (față de –1,7 mld. USD în aceeași perioadă din 2024). În contrapartidă, consumul privat a crescut peste așteptări (+6,3% în T1, contribuție de 5,2 p.p. la PIB), pe fondul veniturilor disponibile mai mari (+7,7%), al salariilor (+1,7%) și al creditării noi (+35,8%). Investițiile în active imobilizate au avansat cu 23,9% în T1, până la 6,3 mld. lei, susținute de investițiile proprii ale companiilor (+26,8%), facilități fiscale (0% pe profitul reinvestit) și condiții de creditare mai favorabile în prima jumătate de an.

Scenariul optimist, condiționat de implementarea integrală și eficientă a „Planului de Creștere”, plasează PIB-ul pe o traiectorie accelerată, de la 1,3% în 2025 la 4,3% în 2028. Exporturile ar urca robust după 2025 (+10,9% în 2026, +8,9% în 2028), importurile ar crește odată cu modernizarea economică (+10% în 2028), iar investițiile în active fixe ar înregistra o creștere cumulată de peste 74% în patru ani. Salariile reale ar avansa până la +7,9% în 2028, iar producția industrială ar atinge +5,5% în 2028. În agricultură, accelerarea irigațiilor, digitalizării și cercetării ar ridica randamentele și reziliența sectorului. Portofoliul de proiecte investiționale al Guvernului direcționează cele mai mari alocări către transporturi (31,6%) și energie (25,5%), urmate de mediu (12,9%), dezvoltare regională (8,9%), agricultură (6,0%), sprijin pentru sectorul privat (4,7%), educație (4,2%) și sănătate (3,0%).

Scenariul moderat mizează pe o implementare parțială și graduală a reformelor și investițiilor, cu o creștere a PIB de la 1,3% în 2025 la 3,6% în 2028. Exporturile ar accelera după 2026, iar importurile ar rămâne ridicate, pe fondul dependenței de bunuri investiționale din exterior. Investițiile în active fixe ar crește până la +15% în 2028, însă eficiența lor ar fi constrânsă de capacitatea administrativă și întârzieri în execuție. Salariile reale ar spori moderat, iar industria ar urma un trend ascendent, tractată de cererea externă; în agricultură, investițiile graduale în irigații și modernizare ar îmbunătăți lent productivitatea și reziliența.

MDED atenționează că perspectivele rămân incerte, cu riscuri negative legate de escaladarea războiului din Ucraina, tensiuni geopolitice globale, eventuale recesiuni la partenerii comerciali, noi șocuri energetice, instabilitate politică internă în context electoral și condiții climatice nefavorabile. Pe partea pozitivă, o redresare mai puternică la partenerii externi, efecte peste așteptări ale reformelor și investițiilor, precum și un an agricol favorabil ar putea îmbunătăți semnificativ dinamica economiei și a veniturilor populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Mai 2026, 10:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2026, 10:37 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Companiile din industria criptomonedelor accelerează pregătirile pentru un risc care până recent era considerat o amenințare îndepărtată. Este vorba de apariția computerelor cuantice capabile să spargă sistemele actuale de securitate și să compromită blockchain-uri precum Bitcoin.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, marile companii din domeniu încep să investească în așa-numita criptografie „post-cuantică”, pe fondul estimărilor potrivit cărora primele computere cuantice cu aplicații practice ar putea apărea până în anul 2030.

„Amenințarea a trecut de la teoretică la credibilă”, a declarat Ayo Akinyele, șeful departamentului de inginerie de la RippleX, divizia blockchain a companiei ripple.com.

Riscul este considerat deosebit de mare pentru criptomonede, deoarece fondurile furate din blockchain sunt dificil de recuperat și pot fi transferate anonim. Vulnerabilitatea este legată de structura portofelelor digitale: fiecare utilizator deține o cheie publică și una privată, iar calculatoarele cuantice ar putea, teoretic, să decripteze aceste chei și să ofere atacatorilor acces la fonduri.

Mai multe companii au început deja să pregătească măsuri de protecție. Printre acestea se numără ripple.com, ethereum.org și circle.com, care dezvoltă soluții de securitate și portofele rezistente la atacuri cuantice.
Analiștii estimează însă că transformarea va necesita timp și investiții masive. Gautam Chhugani, analist pentru active digitale la Bernstein, consideră că industria va avea nevoie de trei până la cinci ani și investiții de „câteva miliarde, dacă nu sute de miliarde de dolari” pentru a se adapta.
Îngrijorările au crescut și după ce cercetători ai google.com. au publicat un studiu care sugerează că sistemele criptografice ar putea fi sparte cu mai puține resurse decât se credea anterior.

Cu toate acestea, nu toți specialiștii cred că pericolul este iminent. Unii experți susțin că obstacolele tehnologice sunt încă uriașe și că vulnerabilitățile legate de inteligența artificială reprezintă un risc mai apropiat și mai periculos pentru industrie.

Cea mai mare provocare rămâne însă Bitcoin, considerat cel mai descentralizat blockchain din lume. Liderii din industrie avertizează că protejarea sa va necesita o coordonare fără precedent între dezvoltatori și comunitate, iar până în prezent nu există o soluție comună clară.