Ironia pieței! România lider la prune, dar cumpără din Moldova

România se așteaptă în 2025 la o producție de prune cu cel puțin 20% mai mică, ca urmare a înghețului târziu din primăvară. Chiar și așa, țara va rămâne lider european, cu circa 500.000 de tone estimate, după ce anul trecut a produs 610.000 de tone, reprezentând aproape 45% din totalul prunelor din Uniunea Europeană. Pe locurile următoare se află Franța, Italia și Spania, potrivit ZF.ro.

Deși domină producția la nivel comunitar, România nu reușește să transforme această resursă într-un avantaj comercial. Țara continuă să importe prune de masă, gemuri și băuturi pe bază de fructe, inclusiv țuică, în timp ce fermierii afectați de pierderile din 2025 nu figurează pe lista despăgubirilor aprobate de Comisia Europeană.

În acest context dificil, Republica Moldova își întărește poziția pe piața românească. Exporturile de prune și corcodușe către România aproape s-au dublat în ultimii doi ani, de la 5,5 milioane de euro în 2022 la 9 milioane de euro în 2024, iar tendința se menține și în 2025. Tot mai frecvent, alături de fructele proaspete, fermierii și procesatorii moldoveni trimit peste Prut și produse finite – precum dulceață sau alte conserve din fructe – câștigând teren pe rafturile comercianților români.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prune #export #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.