Comerțul ilegal și taxiurile la negru, lovite de Fisc: 200 de cazuri într-o lună

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) anunță intensificarea acțiunilor de combatere a activităților economice ilicite desfășurate de întreprinzători, un fenomen care afectează conformarea fiscală și distorsionează mediul concurențial. În luna august 2025, inspectorii fiscali au documentat 199 de cazuri de activitate ilicită, aplicând amenzi în valoare totală de 336 mii lei, conform art. 263 alin. (1) din Codul contravențional.

Cele mai frecvente nereguli au fost identificate în transportul de pasageri în regim taxi, unde au fost sancționate 91 de cazuri cu amenzi de 141,6 mii lei, urmat de comerțul cu bunuri, inclusiv online, cu 88 de cazuri și amenzi de 162,4 mii lei. Totodată, în domeniul prestării de servicii au fost depistate 20 de cazuri, fiind aplicate sancțiuni în valoare de 32,1 mii lei.

În total, sancțiunile aplicate în august însumează 199 de procese-verbale, iar persoanele fizice prinse desfășurând activități fără a fi înregistrate oficial riscă amenzi între 1 500 și 4 500 de lei. SFS subliniază că aceste măsuri sunt menite să descurajeze practicile ilegale și să contribuie la dezvoltarea unui mediu de afaceri echitabil și competitiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tenebra #Fisc #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.