Firma care a pus stăpânire pe o „țară”, în prag de colaps

Un imperiu care deține de toate – de la fabrică de coniac și echipă de fotbal, la supermarketuri, bănci, benzinării, rețele de telefonie, televiziuni și chiar o fermă de sturioni și site-uri de criptominare – holdingul Sheriff din Transnistria este descris de Financial Times drept „compania ce controlează o țară”. Creat de oligarhul Viktor Gușan în haosul anilor ’90, conglomeratul a devenit în trei decenii un adevărat stat în stat, dominând atât economia, cât și politica regiunii separatiste, scrie Financial Times, citat de news.ro.

Dar astăzi, Sheriff se confruntă cu cea mai mare provocare de la înființare. Războiul din Ucraina a blocat accesul la portul Odesa și a redus drastic livrările de gaz rusesc gratuit – resurse vitale pentru un model de afaceri clădit pe contrabandă, energie ieftină și rețele comerciale informale. Criza a generat o prăbușire a producției industriale, scăderea exporturilor și o „stare de urgență economică” declarată de Tiraspol.

Povestea Sheriff poartă amprenta gangsterilor și a milițiilor private din anii ’90, când luptele pentru controlul fabricilor și al contrabandei transformaseră Transnistria într-o zonă gri între Moscova și Chișinău. Gușan, fost polițist, a știut să profite de haos și, împreună cu Ilia Kazmalî, a construit un conglomerat care a devenit sinonim cu însăși supraviețuirea regiunii.

Astăzi, însă, situația geopolitică transformă vulnerabilitatea Sheriff într-o oportunitate pentru Chișinău. Pentru prima dată, toate exporturile enclavei trec prin Republica Moldova, iar Transnistria – dependentă istoric de Rusia – își face peste 80% din comerț cu Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a promis aproape 2 miliarde de euro pentru sprijinul integrării europene a Moldovei, iar oficialii occidentali văd contextul actual drept „momentul decisiv” pentru schimbarea statu-quo-ului.

Întrebarea ridicată de Financial Times este una-cheie: poate Sheriff, „compania care controlează o țară”, să-și imagineze un viitor în interiorul blocului european? Răspunsul ar putea decide nu doar soarta conglomeratului, ci și viitorul regiunii transnistrene și al Republicii Moldova în ansamblu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gusan #transnitria #imperiu #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.