Ce cred moldovenii despre dezbaterile electorale și presa independentă, în plină campanie electorală

În contextul campaniei electorale pentru parlamentarele din 28 septembrie, Grupul de presă REALITATEA a discutat cu oamenii pe străzile Chișinăului despre rolul dezbaterilor televizate și despre cât de liberă și obiectivă este presa din Republica Moldova.

Opiniile sunt împărțite când vine vorba de dezbateri. Unii recunosc că nu au timp să le urmărească:

„Nu prea privesc când se întâlnesc, pentru că probabil trebuie la o oră anumită. Nu avem timp, dar așa mai arată secvențe și mai privim”, a spus o femeie.

Alții cred că dezbaterile sunt utile, dar insuficiente pentru a cunoaște în profunzime programele electorale: „Sunt suficiente, dar este nevoie de mai mult timp. Pentru un program scurt nu reprezintă că are capacitatea să-și expună tot ce are în platforma electorală”, a menționat un bărbat.

Există și păreri că relevanța lor depinde de modul în care sunt organizate:

„Dacă sunt organizate ca dezbateri adevărate, cred că sunt de folos”, a spus un participant la sondaj.

Întrebați despre existența unei prese independente și nepărtinitoare în Republica Moldova, cetățenii au răspuns diferit. Unii consideră că aceasta există, dar nu poate fi complet obiectivă:

„Presă liberă și independentă cu siguranță există. Dar deja cât de obiectiv transmite, nu cred că e posibil să fie sută la sută obiectiv”, a explicat un bărbat.

„Da, există”, a menționat o femeie.

În ansamblu, răspunsurile arată că dezbaterile electorale și independența presei rămân subiecte intens discutate în societate, cu percepții diferite de la un alegător la altul. Pe 28 septembrie 2025, moldovenii sunt așteptați la urne pentru a-și alege deputații în viitorul Parlament.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.