Ironia pieței! România lider la prune, dar cumpără din Moldova

România se așteaptă în 2025 la o producție de prune cu cel puțin 20% mai mică, ca urmare a înghețului târziu din primăvară. Chiar și așa, țara va rămâne lider european, cu circa 500.000 de tone estimate, după ce anul trecut a produs 610.000 de tone, reprezentând aproape 45% din totalul prunelor din Uniunea Europeană. Pe locurile următoare se află Franța, Italia și Spania, potrivit ZF.ro.

Deși domină producția la nivel comunitar, România nu reușește să transforme această resursă într-un avantaj comercial. Țara continuă să importe prune de masă, gemuri și băuturi pe bază de fructe, inclusiv țuică, în timp ce fermierii afectați de pierderile din 2025 nu figurează pe lista despăgubirilor aprobate de Comisia Europeană.

În acest context dificil, Republica Moldova își întărește poziția pe piața românească. Exporturile de prune și corcodușe către România aproape s-au dublat în ultimii doi ani, de la 5,5 milioane de euro în 2022 la 9 milioane de euro în 2024, iar tendința se menține și în 2025. Tot mai frecvent, alături de fructele proaspete, fermierii și procesatorii moldoveni trimit peste Prut și produse finite – precum dulceață sau alte conserve din fructe – câștigând teren pe rafturile comercianților români.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prune #export #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.