Primăria Capitalei câștigă peste 10 milioane de lei pentru 13 locuri de amplasare a gheretelor. Cel mai scump lot

Cea de-a patra rundă a licitației deschise pentru obținerea dreptului de încheiere a contractului pentru amplasarea unităților de comerț ambulant stradal pe teritoriul orașului a fost organizată și desfășurată astăzi de Primăria Capitalei. În cadrul acesteia au fost adjudecate 13 locuri în valoare totală de cca 10,66 milioane lei, din cele 20 expuse la concurs.

Potrivit Primăriei Chișinău, cel mai solicitat lot din concurs a fost cel amplasat pe str. Ismail, 45, intersecție cu str. Mitropolit Varlaam, din sectorul Centru al Capitalei. Astfel, având prețul inițial stabilit de 350 mii lei, lotul a fost vândut cu 2,45 milioane de lei. Alte două locuri adjudecate la prețuri mari sunt cele amplasate pe str. Alexandrescu, Parcul „Valea Morilor”, vândute cu 1,93 milioane lei și respectiv, cu 1,45 milioane lei.

Alte locuri au fost adjudecate la prețuri care variază între 204.750 lei și 560.000 lei.

Termenul contractului pentru dreptul de comercializare este de 5 ani.

Organizatorul concursului este Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Amintim că la primele două licitații desfășurate în decembrie 2020 au fost adjudecate 28 de locuri de comerț, în valoare totală de 51,8 milioane de lei, iar la cele de-al treilea concurs, din ianuarie, curent, au fost solicitate 11 loturi în sumă totală de 26 milioane lei.

#licitatie #gherete #primaria chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.