(VIDEO) S-a votat după cum s-a planificat. Cu ZERO voturi, Guvernul Gavrilița NU a fost învestit

Cabinetul de miniștri în frunte cu prim-ministra Natalia Gavrilița nu au primit astăzi vot de învestire din partea deputaților, așa cum se planificase din start, pentru a se putea declanșa alegeri parlamentare anticipate

În cadrul ședinței plenare de astăzi, prim-ministra, Natalia Gavrilița, împreună cu membrii Cabinetului de miniștri au venit în fața deputaților, unde a prezentat Programul de Guvernare, iar deputații au dezbătut documentul și au adresat întrebări, proces, care s-a lansat remarcat prin replici acide între parlamentari.

Deși, inițial de la înaintarea Nataliei Gavrilița, drept candidatură la funcția de prim-ministră de către Maia Sandu s-a anunțat că acest lucru se face doar din considerentul că președinta țării era obligată conform Constituției să facă acest lucru, totuși s-a ajuns până la cererea votului în Legislativ de către Gavrilița.

Până la înaintarea candidaturii, Maia Sandu împreună cu deputații PAS, care din start au anunțat că nu vor vota pentru Guvernul Gavrilița, pentru doar așa pot fi declanșate alegeri parlamentare anticipate, au căutat alte căi la Curtea Constituțională, decât cele prevăzute de constituție, pentru a declanșa un scrutin parlamentar.

Precizăm că, potrivit Constituției, dacă din prima încercare candidatul înaintat la funcția de prim-ministru, împreună cu echipa guvernamentală nu primesc votul de învestitură din partea deputaților, atunci președinta țării are dreptul să înainteze repetat aceeași candidatură. În cazul în care nici din a doua încercare nu este învestit Guvernul atunci urmează procedura de dizolvare a Parlamentului de către președinta țării și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

Constituția: „Articolul 85. Dizolvarea Parlamentului”

(1) În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
(3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război.

În aceste condiții, cele 45 de zile până la dizolvarea Parlamentului vor începe între 1-11 februarie, în funcție de când Natalia Gavrilița va solicita suportul în Parlament și se vor încheia între 13-23 martie.

După aceasta, conform prevederilor Codului Electoral, prin același decret de dizolvare a Parlamentului, președintele Maia Sandu va stabili data alegerilor parlamentare anticipate care vor avea loc după cel puțin 60 de zile, dar nu mai târziu de 3 luni de la dizolvarea Parlamentului – aproximativ între 23 mai – 23 iunie.

Codul electoral: „Articolul 83. Stabilirea datei alegerilor”

(1) Alegerile parlamentare se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(2) Data alegerilor parlamentare se stabilește printr-o hotărîre a Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
(3) În cazul dizolvării Parlamentului, prin același decret al Președintelui Republicii Moldova, se stabilește data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc după cel puțin 60 de zile, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la dizolvarea Parlamentului.

Între timp, deși Parlament încă se dezbătea programu guvernamental al Nataliei Gavrilița, președintele socialist, Igor Dodon, a anunțat de la tribuna din sala de presă a Legislativului că înaintează o nouă candidatură la funcția de prim-ministru, deoarece ar urma să fie adunate cel puțin 51 de voturi pentru a fi învestită candidatura înaintată de PSRM. Este vorba de candidata Mariana Durleșteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii și ministru al Finanțelor în anii 2008-2009. În prezent aceasta ocupă o funcție de conducere în compania KMG International (fostul Grup Rompetrol).

Astfel, urmează să se decidă care va fi soarta Guvernului, dar și cea a declanșării alegerilor parlamentare anticipate.

#Guvernul Gavrilita #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.