Facturi mai mici și locuințe mai calde: bunurile din Fondul de eficiență energetică vor fi distribuite gratuit

Guvernul a aprobat astăzi un nou Regulament privind transmiterea bunurilor, lucrărilor și serviciilor achiziționate din Fondul pentru Eficiență Energetică, care are drept scop eliminarea barierelor birocratice și accelerarea implementării investițiilor în domeniu.

Documentul introduce un mecanism simplificat prin care bunurile și serviciile finanțate din Fond vor fi transmise beneficiarilor cu titlu gratuit, pe baza documentelor de recepție și a facturilor fiscale. Aceștia vor avea obligația de a le utiliza și întreține corespunzător, în timp ce Ministerul Energiei va monitoriza respectarea regulilor.

Prin această decizie, Guvernul își propune să asigure un acces mai rapid la investiții pentru persoane fizice, persoane juridice și asociații de proprietari, contribuind astfel la reducerea consumului de energie și la îmbunătățirea condițiilor de trai.

Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul rezidențial are un buget de 1,4 miliarde de lei, destinat proiectelor de reabilitare energetică a locuințelor. În următorii trei ani, vor fi renovate peste 500.000 m² de locuințe – dintre care 75% clădiri multietajate și 25% case individuale – cu economii de energie estimate la până la 40%.

În paralel, autoritățile derulează mai multe proiecte de modernizare a infrastructurii publice, printre care renovarea a 30 de clădiri publice, reabilitarea energetică a 46 de școli, modernizarea a 10 spitale și alte investiții în 11 instituții medicale, inclusiv spitalele din Florești, Ialoveni și Nisporeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#facturi #Energie #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.