De la Chișinău la Bruxelles prin fire de înaltă tensiune: Moldova accelerează integrarea energetică

24 Sept. 2025, 09:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2025, 09:47 // Actual //  Ursu Victor

Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, în ședința ordinară din 22 septembrie 2025, Planul de dezvoltare a rețelelor electrice de transport pentru perioada 2025–2034, elaborat de Î.S. „Moldelectrica”. Documentul prevede investiții de aproximativ 8 miliarde de lei, menite să modernizeze infrastructura energetică și să consolideze securitatea sistemului național de transport al energiei electrice.

Planul include atât modernizarea infrastructurii existente, cât și construcția unor noi linii de interconexiune cu statele vecine. Printre cele mai importante proiecte se numără finalizarea până la sfârșitul anului 2025 a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău, precum și construcția liniei de 400 kV Bălți–Suceava (România), programată pentru punere în funcțiune până în decembrie 2027. Alte proiecte strategice sunt linia de 400 kV Strășeni–Gutinaș (România), planificată pentru 2032, și două linii de 330 kV între Bălți și hidrocentrala Dnestrovsk (Ucraina), cu același termen de finalizare.

În paralel, sunt prevăzute 38 de proiecte de investiții ce vizează reconstrucția și modernizarea stațiilor electrice, înlocuirea echipamentelor și transformatoarelor, dar și reconstrucția unor porțiuni de linii de 110 kV. Planul prevede, de asemenea, implementarea sistemelor inteligente de măsurare, dezvoltarea telecomunicațiilor și telemetriei în stații, modernizarea sistemelor IT și consolidarea securității cibernetice.

Conform autorităților, acest plan răspunde provocărilor actuale ale sistemului electroenergetic, inclusiv integrarea energiei regenerabile și gestionarea mai eficientă a fluxurilor de energie electrică. Implementarea măsurilor va contribui la creșterea fiabilității rețelelor, reducerea pierderilor și la integrarea pieței energetice naționale în piața regională europeană.

Finanțarea proiectelor urmează să fie asigurată prin sprijinul instituțiilor financiare internaționale, precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și fonduri europene, reflectând angajamentul comunității internaționale față de modernizarea sectorului energetic din Republica Moldova.

Planul de dezvoltare 2025–2034 este considerat un pas esențial pentru consolidarea securității energetice a țării și pentru avansarea procesului de integrare europeană în domeniul energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.