De la Chișinău la Bruxelles prin fire de înaltă tensiune: Moldova accelerează integrarea energetică

Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, în ședința ordinară din 22 septembrie 2025, Planul de dezvoltare a rețelelor electrice de transport pentru perioada 2025–2034, elaborat de Î.S. „Moldelectrica”. Documentul prevede investiții de aproximativ 8 miliarde de lei, menite să modernizeze infrastructura energetică și să consolideze securitatea sistemului național de transport al energiei electrice.

Planul include atât modernizarea infrastructurii existente, cât și construcția unor noi linii de interconexiune cu statele vecine. Printre cele mai importante proiecte se numără finalizarea până la sfârșitul anului 2025 a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău, precum și construcția liniei de 400 kV Bălți–Suceava (România), programată pentru punere în funcțiune până în decembrie 2027. Alte proiecte strategice sunt linia de 400 kV Strășeni–Gutinaș (România), planificată pentru 2032, și două linii de 330 kV între Bălți și hidrocentrala Dnestrovsk (Ucraina), cu același termen de finalizare.

În paralel, sunt prevăzute 38 de proiecte de investiții ce vizează reconstrucția și modernizarea stațiilor electrice, înlocuirea echipamentelor și transformatoarelor, dar și reconstrucția unor porțiuni de linii de 110 kV. Planul prevede, de asemenea, implementarea sistemelor inteligente de măsurare, dezvoltarea telecomunicațiilor și telemetriei în stații, modernizarea sistemelor IT și consolidarea securității cibernetice.

Conform autorităților, acest plan răspunde provocărilor actuale ale sistemului electroenergetic, inclusiv integrarea energiei regenerabile și gestionarea mai eficientă a fluxurilor de energie electrică. Implementarea măsurilor va contribui la creșterea fiabilității rețelelor, reducerea pierderilor și la integrarea pieței energetice naționale în piața regională europeană.

Finanțarea proiectelor urmează să fie asigurată prin sprijinul instituțiilor financiare internaționale, precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și fonduri europene, reflectând angajamentul comunității internaționale față de modernizarea sectorului energetic din Republica Moldova.

Planul de dezvoltare 2025–2034 este considerat un pas esențial pentru consolidarea securității energetice a țării și pentru avansarea procesului de integrare europeană în domeniul energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conexiune #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.