De la palate la portofele: Franța pregătește o nouă ofensivă fiscală împotriva elitelor

28 Sept. 2025, 16:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Sept. 2025, 16:54 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Franța poate să furnizeze lumii genți de lux și șampanie de colecție, dar pare să nu-i placă pe cei suficient de bogați încât să cheltuie pe astfel de capricii. În timp ce țara se confruntă cu felul în care va reduce deficitul bugetar, cea mai recentă „psihodramă națională” se referă la o propunere de taxă nouă pentru ultra-bogați.

Pe 21 septembrie chiar Bernard Arnault, de obicei discretul șef al LVMH, furnizor de lux și cel mai bogat om din Franța, a intervenit, susținând că taxa ar „distruge” economia, scrie The Economist.

Disputa provine de la o propunere a economistului Gabriel Zucman de a taxa averile de peste 100 milioane de euro (117 milioane de dolari) cu 2% pe an. Aceasta ar afecta cele mai bogate 1.800 de gospodării, o mică parte din cele 358.000 care plăteau vechea taxă pe avere, abolita de președintele Emmanuel Macron în 2018. Zucman estimează că taxa ar putea aduce între 15 și 25 miliarde de euro anual.

Taxa Zucman a devenit un totem pentru stânga, unii lideri ai acesteia dorind introducerea ei ca și condiție pentru susținerea bugetului pe 2026. Bugetul este în prezent în negociere de noul prim-ministru, Sébastien Lecornu, numit pe 9 septembrie după ce parlamentul a demis guvernul minoritar anterior. Lecornu poartă discuții cu partidele de opoziție în speranța de a obține un pact de neagresiune cu socialiștii și alții în privința noului buget.

Sistemul fiscal și de asistență socială francez corectează riguros inegalitatea. Veniturile totale din taxe în Franța, de 46% din PIB, sunt cele mai mari din UE. Totuși, în timp ce averile super-bogaților francezi au crescut spectaculos, cei mai bogați 0,01% dintre gospodării, calculează Zucman, plătesc o rată de impozitare mai mică decât restul populației, datorită mecanismelor de optimizare fiscală. Rata medie efectivă de impozitare în Franța, estimează el, este de 50%. Milionarii, dintre care Franța are cei mai mulți din UE, plătesc 27% din venitul lor.

Pentru stânga, atractivitatea reală a taxei Zucman este simbolică. După ce Macron a eliminat vechea taxă pe avere, pentru a încerca să combată imaginea Franței ca țară care pedepsește crearea de avere, a fost poreclit „președintele bogaților”. Indiferent că, așa cum a spus Arnault în mai în Senat, LVMH a plătit anul trecut aproape 3 miliarde de euro doar în Franța. Un sondaj din această lună arată că 86% aprobă taxa Zucman, inclusiv 96% dintre alegătorii socialiști și 75% dintre susținătorii partidului de extremă-dreapta Rassemblement National.

Totuși, taxa are multe lacune. Una este baza sa restrânsă; nimeni nu știe cum s-ar comporta un număr mic de familii dacă ar fi introdusă. Alți economiști francezi estimează că, din cauza exilului fiscal, a optimizării și a altor factori, aceasta ar aduce doar 5 miliarde de euro. O altă problemă este ce s-ar întâmpla cu fondatorii de startup-uri. Arthur Mensch, co-fondatorul în vârstă de 33 de ani al Mistral, o companie de inteligență artificială evaluată acum la 14 miliarde de dolari, a apărut la televiziune pentru a explica de ce averea sa este „virtuală”. Antreprenorii, sugerează Zucman, ar putea plăti „în natură”, predând acțiuni statului, sau ar putea lua împrumuturi pentru a plăti taxa. Arnault l-a numit pe Zucman „un activist de extremă-stânga”.

Lecornu merge pe un teren periculos. Stânga dorește o măsură suficient de mare pentru a revendica o victorie asupra centriștilor lui Macron. Totuși, prim-ministrul nu-și poate permite să piardă sprijinul centrului-dreapta. Cineva care l-a văzut recent pe Macron spune că președintele știe că prețul stabilității politice este o concesie către stânga, dar prețul acestei concesii ar putea fi imaginea prietenoasă față de afaceri a Franței, pentru care a depus atât de mult efort.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 12:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 12:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Producătorii din Republica Moldova ar putea recolta în acest an aproximativ 526 de mii de tone de mere, potrivit prognozei preliminare elaborate de Asociația Moldova Fruct. Volumul estimat este cu 17,5% mai mare decât recolta de 447 de mii de tone înregistrată în 2025, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Creșterea se datorează inclusiv condițiilor meteorologice mai favorabile. În primăvara acestui an nu au fost înregistrate înghețuri severe pe parcursul mai multor zile, iar livezile afectate în 2025 au revenit în producție.

Deși primăvara a fost răcoroasă, pomii au avut o înflorire bună, iar legarea fructelor s-a produs în condiții corespunzătoare.

„În prezent, estimăm o recoltă bună atât din punctul de vedere al volumului, cât și al calității. Ne așteptăm ca cea mai mare parte a fructelor să atingă sau să depășească un calibru de 70 de milimetri”, a declarat Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Moldova Fruct.

Precipitațiile din primăvară și din luna iunie au asigurat rezerve suficiente de apă în sol. Potrivit specialiștilor, ploile nu au provocat o răspândire semnificativă a bolilor în livezi. Diferențele de temperatură dintre zi și noapte au favorizat și colorarea soiurilor de mere roșii.

Ploile cu grindină au afectat doar anumite plantații neprotejate și nu au influențat semnificativ volumul total estimat. Livezile echipate cu plase antigrindină au fost protejate de pagube.

Prognoza favorabilă pentru Republica Moldova contrastează cu situația din Uniunea Europeană. În cadrul Conferinței Prognosfruit, Asociația Mondială a Merelor și Perelor a estimat pentru UE o producție de 9,496 milioane de tone în 2026. Volumul este cu 15,6% mai mic decât cel din 2025 și cu 14,3% sub media ultimilor trei ani.

Cea mai puternică scădere este așteptată în Polonia, principalul producător european. Recolta acestei țări ar urma să coboare cu 29,9%, până la 2,665 milioane de tone, după ce livezile au fost afectate de înghețurile severe de primăvară.

Producția Franței este estimată la 1,162 milioane de tone, în scădere cu 24,2%, iar cea a Germaniei – la 1,013 milioane de tone, cu 10,9% mai puțin. Italia ar urma să rămână al doilea mare producător din UE, cu 2,269 milioane de tone, în scădere cu 2,2%.

În afara blocului comunitar, Turcia ar putea înregistra o revenire puternică, de la 2,71 milioane de tone în 2025 la aproximativ 4,67 milioane de tone în acest an. Recolta Ucrainei este estimată la 1,15 milioane de tone, în creștere cu 15%, iar cea a Serbiei – la 317 mii de tone, cu 20,7% mai mult.

În schimb, producția de mere ar putea scădea cu 10,4% atât în Statele Unite, până la 4,403 milioane de tone, cât și în India, până la 2,3 milioane de tone. China rămâne de departe cel mai mare producător mondial, cu o recoltă estimată la 34,5 milioane de tone, în creștere cu 0,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!