O analiză a Băncii Centrale Europene (BCE) sugerează că oamenii ar trebui să păstreze numerar la domiciliu, susţinând că bancnotele rămân un instrument esenţial atunci când sistemele digitale eşuează, titrează FT, citat de Ziarul Financiar.
Studiul publicat miercuri face apel la guvernele naţionale să ia în considerare recomandări similare celor din Ţările de Jos, Austria şi Finlanda, care sfătuiesc cetăţenii să păstreze între 70 şi 100 € per persoană.
Raportul urmează apelul Comisiei Europene din acest an ca cetăţenii să facă provizii suficiente de numerar, hrană, apă şi medicamente pentru a supravieţui 72 de ore în caz de întreruperi ale serviciilor.
„Numerarul este o componentă esenţială a pregătirii naţionale pentru crize”, au scris angajaţii BCE, adăugând că acesta „nu doar că satisface nevoile individuale, dar contribuie şi la rezilienţa sistemică mai largă”.
Deşi studiul nu impune un nivel minim de numerar pe care oamenii ar trebui să-l păstreze, publicarea sa intervine într-un context mai larg de dezbatere în Europa privind viitorul banilor lichizi.
În timp ce plăţile digitale domină tranzacţiile de retail şi băncile reduc costurile prin închiderea sucursalelor şi bancomatelor, factorii de decizie sunt sub presiune să se asigure că cetăţenii păstrează acces la bancnote.
Raportul BCE evidenţiază un paradox: deşi numerarul este tot mai rar folosit în plăţile zilnice, cererea pentru acesta creşte atunci când încrederea în sistemele financiare sau digitale scade.
În pandemie, rezervele de numerar au crescut cu 140 miliarde € în doi ani, comparativ cu o creştere anuală pre-criză de 55 miliarde €, chiar dacă consumatorii treceau la carduri contactless şi cumpărături online, din motive de sănătate şi restricţii.
În timpul penei de curent din Peninsula Iberică din aprilie, serviciile bancare online şi ATM-urile au fost indisponibile. Numerarul a devenit singura modalitate de plată funcţională, iar după restabilirea serviciilor, retragerile au crescut semnificativ pentru a reface rezervele.
BCE compară bancnotele cu „roata de rezervă” a sistemului de plăţi: nu sunt necesare zilnic, dar devin esenţiale când infrastructura principală cedează.
Unele ţări îşi adaptează deja infrastructura: Finlanda dezvoltă bancomate „rezistente la întreruperi”, care pot elibera numerar chiar dacă sistemele centrale ale băncii sunt oprite.
