Alarmă în industria zahărului: producătorii avertizează că Moldova riscă să rămână fără ultimele două fabrici

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM) avertizează că, dacă Guvernul va ceda presiunilor exercitate de comercianți și importatori, țara riscă să piardă ultimele două fabrici de zahăr, ceea ce ar însemna colapsul unei ramuri strategice pentru securitatea alimentară.

„Comercianții-importatori își apără marjele de profit și propriul câștig pe termen scurt, dar nu plătesc prețul real al distrugerii industriei naționale. Acest preț ar urma să fie achitat de mii de angajați rămași fără locuri de muncă, de fermierii rămași fără piață de desfacere și, în final, de consumatori, care se vor trezi dependenți de zahărul străin, adus la prețuri dictate de importatori”, a declarat Inga Pascal, director executiv al UPZM.

Datele oficiale arată că Republica Moldova își poate asigura integral consumul intern de 65.000–70.000 tone anual, producția și stocurile pentru 2025–2026 depășind 78.000 tone. În aceste condiții, organizația consideră importurile de zahăr drept „artificiale și nocive”.

UPZM subliniază că industria zahărului a beneficiat de investiții de peste 130 milioane de euro din partea unor companii mari europene și susține peste 3.000 de locuri de muncă. Închiderea fabricilor ar însemna pierderea capacității naționale de producție, dependență totală de importuri, reducerea veniturilor bugetare cu sute de milioane de lei și lovituri directe asupra fermierilor.

Organizația atrage atenția și asupra „concurenței neloiale” din partea Serbiei, unde producătorii beneficiază de subvenții directe, cel mai mic preț la gaz din Europa și costuri reduse pentru fertilizanți și energie, avantaje care permit exportul de zahăr la prețuri considerate „artificial scăzute”.

UPZM susține proiectul Guvernului de a introduce, pentru 200 de zile, o taxă de 75% pentru importurile de zahăr din Serbia care depășesc 1.000 de tone, măsură calificată drept temporară și necesară pentru restabilirea concurenței corecte.

„Dacă astăzi nu protejăm ceea ce am construit, mâine nu vom mai avea nimic de protejat. Moldova nu-și poate permite să-și distrugă propria industrie pentru câștigul rapid al unor comercianți-importatori”, a conchis conducerea Uniunii Producătorilor de Zahăr.

Guvernul propune o măsură provizorie prin care importurile de zahăr alb din Serbia, peste 1.000 de tone, să fie taxate cu 75% timp de 200 de zile. Scopul este protejarea producătorilor locali, dar măsura a stârnit critici.

Deși Moldova are stocuri suficiente pentru consum, prețurile interne sunt cele mai mari din regiune (0,92 euro/kg față de 0,75 în România și 0,56 în Ucraina). Experții avertizează că noua taxă ar putea ridica prețurile la 20–22 lei/kg și ar afecta atât consumatorii, cât și procesatorii.

Adrian Lipcan („Sugar Bridge” SRL) afirmă că proiectul contravine legislației naționale, normelor OMC și CEFTA și riscă să creeze un monopol intern. În ultimii ani, producătorii locali nu au acoperit necesarul și au importat peste 30.000 tone de zahăr, inclusiv din Serbia și UE.

Fără o analiză de impact și studii de piață, spun experții, există riscul pierderii credibilității Moldovei pe plan extern și al destabilizării pieței interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #importuri #zahar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.