Ucraina, lăsată fără gaz: atacurile Rusiei au distrus 60% din producție

Atacurile masive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene au scos din funcțiune aproape 60% din capacitățile de extracție a gazelor naturale, relatează Bloomberg, citând surse familiare situației. Cele mai grave distrugeri au fost provocate de bombardamentele din 3 octombrie, care au vizat regiunile Harkov și Poltava.

Ca urmare a pierderii mai mult de jumătate din producția proprie, Kievul va fi nevoit să importe circa 4,4 miliarde metri cubi de gaz, echivalentul a aproape 20% din consumul anual al țării, pentru a trece iarna. Costurile suplimentare sunt estimate la 2,2 miliarde de dolari.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 6 octombrie că Rusia „va face totul pentru a împiedica Ucraina să își exploateze propriul gaz”, subliniind că prioritatea este găsirea resurselor financiare pentru importuri.

Guvernul ucrainean a cerut partenerilor occidentali să livreze echipamente pentru reparații, sisteme suplimentare de apărare antiaeriană și sprijin financiar pentru achiziția de gaz. Ministrul Energiei, Svetlana Grinciuk, a confirmat că Ucraina va trebui să majoreze importurile cu circa 30%, adică cu încă 1,38 miliarde metri cubi, peste planurile inițiale.

De la începutul anului 2025, Ucraina a cumpărat deja 4,58 miliarde metri cubi de gaz de la furnizori externi, dintre care 3,67 miliarde după sfârșitul sezonului de încălzire trecut. Inițial, Kievul planifica importuri totale de 5,8 miliarde mc pentru întregul an, dar după atacurile Rusiei a avertizat că volumul va crește semnificativ.

Directorul „Naftogaz”, Serghei Korețki, a anunțat pe rețelele sociale o întâlnire „productivă” cu reprezentanți ai G7 și FMI, subliniind că partenerii „înțeleg întreaga complexitate a situației”. Potrivit Bloomberg, BERD, BEI și Comisia Europeană analizează deja opțiuni pentru un pachet suplimentar de sprijin energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii ruși continuă să transfere sume masive din conturile deschise în băncile străine către sistemul bancar intern. Potrivit unei estimări preliminare a Băncii Centrale a Rusiei, doar în luna august au fost aduse în țară fonduri nete de 58,5 miliarde de ruble, echivalentul a aproape 650 de milioane de dolari – nivel apropiat de recordul din martie (58,9 miliarde ruble).

În ultimele șase luni, rușii au repatriat în total circa 188 miliarde de ruble, adică peste 2 miliarde de dolari, marcând cel mai mare flux pozitiv din 2018, de când aceste date sunt publicate oficial. În această perioadă, singura lună cu ieșiri nete a fost aprilie, când s-au transferat în străinătate aproximativ 6,4 miliarde ruble.

La 1 septembrie, economiile rușilor păstrate în băncile-neresidente se ridicau la 6,14 trilioane de ruble, dar Banca Centrală admite că nu cunoaște exact ce se întâmplă cu banii retrași – o parte ar fi fost folosiți pentru importuri sau cheltuieli curente ale cetățenilor relocați.

Fenomenul marchează o schimbare semnificativă: până în 2025, rușii transferau de regulă mai mulți bani în afara țării decât aduceau înapoi. Analiștii pun inversarea tendinței pe seama întăririi rublei, diferențelor mari de dobânzi și a speranțelor legate de sfârșitul războiului, alimentate de discuțiile dintre Vladimir Putin și Donald Trump din februarie.

Totodată, banii rușilor devin tot mai „nepoftiți” în băncile occidentale: numeroase conturi sunt blocate sau închise, în timp ce unele state, precum Kazahstan, au înăsprit regulile pentru deschiderea conturilor de către străini. Mulți ruși – inclusiv cei bogați – apelează la canale alternative, precum criptomonedele, utilizate tot mai frecvent pentru plăți internaționale, inclusiv în tranzacții imobiliare în UE.