Moldova cumpără de peste hotare de aproape trei ori mai mult decât vinde. Deficit se apropie de 5 miliarde de euro

16 Nov. 2026, 15:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Nov. 2026, 15:02 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova a importat mărfuri de 7,58 miliarde de euro și a exportat de 2,58 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2026. Diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la aproape 5 miliarde de euro, cu 322,5 milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS).

Deficitul comercial s-a adâncit cu 6,9% față de ianuarie–septembrie 2025. Exporturile au crescut cu 10,2%, iar importurile cu 8%, însă valoarea mărfurilor cumpărate din străinătate a rămas de aproape trei ori mai mare decât cea a mărfurilor vândute peste hotare. Exporturile au acoperit 34,1% din importuri, cu 0,7 puncte procentuale mai mult decât acum un an.

Doar în septembrie, Republica Moldova a exportat mărfuri de 345,9 milioane de euro, cu 28,9% mai mult decât în august și cu 17,6% mai mult decât în septembrie 2025. Importurile au ajuns la 929 de milioane de euro, în creștere cu 13,6% față de luna precedentă și cu 16,5% față de aceeași lună a anului trecut. Deficitul comercial al lunii a fost de 583,1 milioane de euro, cu 79,8 milioane de euro mai mare decât în septembrie 2025.

Creșterea exporturilor din primele nouă luni a fost susținută de mărfurile autohtone. Livrările acestora au ajuns la 2,08 miliarde de euro, cu 13,8% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, și au reprezentat peste 80% din total. Reexporturile au scăzut cu 2,5%, până la 505,2 milioane de euro.

Cele mai mari ponderi în exporturi le-au avut semințele și fructele oleaginoase (16%), mașinile și aparatele electrice (13,7%), cerealele și preparatele pe bază de cereale (12,4%), precum și legumele și fructele (10,7%). Valoarea exporturilor de cereale și preparate din cereale a urcat cu 46%, cea a oleaginoaselor cu 31,2%, iar cea a legumelor și fructelor cu 14,1%. În schimb, exporturile de mașini și aparate electrice au scăzut cu 6%, iar cele de băuturi alcoolice și nealcoolice, cu 9,8%.

România a rămas principala piață de desfacere, cu 31% din totalul exporturilor moldovenești, urmată de Turcia (10,6%), Italia (9,5%), Cehia (7,5%), Ucraina (6,8%) și Germania (5,6%). Livrările către România au crescut cu 15,5%, iar cele către Turcia, cu 29,4%. Exporturile către Israel au fost de 3,4 ori mai mari, pe seama livrărilor de grâu. Printre piețele pe care exporturile s-au redus se numără Spania, unde valoarea livrărilor a scăzut cu 66,8%, Țările de Jos, cu 29%, și Statele Unite, cu 24,1%.

La importuri, cele mai mari ponderi le-au avut petrolul și produsele petroliere (10,9%), gazele și produsele industriale obținute din gaz (9,2%) și vehiculele rutiere (7,2%). Valoarea importurilor de petrol și produse petroliere a crescut cu 34,7%, cea a importurilor de gaze și produse obținute din gaz, cu 13,1%, iar cea a importurilor de energie electrică, cu 9,2%. România a fost și principalul furnizor de mărfuri, cu 23% din total, urmată de China (14,6%), Ucraina (9,5%), Germania (6,7%) și Turcia (6,4%). Transportul rutier a predominat în ambele sensuri, cu 76,3% din exporturi și 78,2% din importuri.

Țările Uniunii Europene au preluat 67,5% din exporturile Republicii Moldova, în valoare de 1,74 miliarde de euro, și au furnizat 53,3% din importuri, în valoare de 4,04 miliarde de euro. Deficitul comercial în relația cu UE a ajuns la 2,3 miliarde de euro, în creștere cu 5,6%. În schimburile cu cele cinci state din grupul CSI analizat de BNS, exporturile au însumat 154,5 milioane de euro, iar importurile, 198,9 milioane de euro. Deficitul pe această relație comercială s-a redus cu 26%, până la 44,4 milioane de euro.

16 Nov. 2026, 14:09
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 14:09 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Deputatul PAS Maxim Potîrniche, fost fotbalist al clubului Sheriff Tiraspol, finanțat de oligarhul transnistrean Victor Gușan, a lansat un atac la adresa opoziției de la tribuna Parlamentului, în timpul dezbaterilor cu privire la reforma salarizării. Parlamentarul i-a acuzat pe unii dintre colegii săi că mimează condamnarea războiului din Ucraina, dar continuă să întrețină legături cu Moscova și a folosit inclusiv expresia „se duc să pupe chirza rusească”.

Declarațiile vin din partea unui deputat care, înainte de a intra în politică, a evoluat pentru Sheriff Tiraspol, club asociat imperiului economic al lui Victor Gușan fost angajat KGB. Oligarhul deține și cetățenia rusă, iar investigații jurnalistice au documentat legături ale structurilor sale de afaceri cu Rusia, inclusiv suspiciuni privind conexiuni cu industria militară rusă.

De la tribuna Parlamentului, Potîrniche și-a început discursul cu o comparație inspirată din fabula „Greierele și furnica”, împărțind deputații în două categorii: cei care muncesc și cei care, în opinia sa, doar fac zgomot.

„O parte dintre deputați și Guvernul muncesc și aduc beneficii concrete moldoveanului, asemenea unei furnici. Iar alții îi dau cu balul, doar că în loc de vioară au telefonul în mână și o duzină de timp liber. Iertați-mă, hămăială fac”, a declarat parlamentarul.

Potîrniche a susținut că reforma salarizării va aduce mai multă echitate pentru antrenorii sportivi, ale căror venituri ar urma să crească cu aproximativ 23%, echivalentul a 2.600 de lei lunar.

Potrivit deputatului, clasa de salarizare a antrenorilor va crește cu 13 poziții, până la nivelul 65, în timp ce pentru antrenorii loturilor naționale aceasta va ajunge la aproximativ 70.

„Munca antrenorului va fi apreciată la fel cum este valorificată cea a unui învățător sau profesor. Salariul unui antrenor va crește cu aproximativ 23%. Asta înseamnă 2.600 de lei mai mult. E mult sau e puțin? Sigur nu este suficient”, a afirmat Potîrniche.

Parlamentarul a prezentat și o serie de cifre privind finanțarea sportului. Potrivit acestuia, alocările pentru federațiile sportive au crescut de la 36 de milioane de lei în 2021 la 91 de milioane în 2026, în timp ce premiile și indemnizațiile destinate sportivilor și antrenorilor au urcat de la 9 milioane la 74 de milioane de lei.

Totodată, deputatul a afirmat că finanțarea sportului la nivel local a crescut de la 341 de milioane de lei la 750 de milioane de lei, iar din bani europeni au fost construite 373 de obiective de infrastructură sportivă.

Discursul a căpătat ulterior o pronunțată tentă politică, Potîrniche acuzând o parte a opoziției că evită să numească Rusia drept agresor în războiul din Ucraina.

„Îl condamnă și își cumpără bilete la Moscova, înconjurând jumătate de continent pentru a pupa chirza rusească. Îl condamnă și călăresc Europa, de unde vin cu haine italienești”, a declarat deputatul.

El a continuat cu acuzații cu privire la distrugerea infrastructurii sportive, vânzarea terenurilor pentru construcții și degradarea condițiilor din școlile sportive, fără a prezenta în fragmentul discursului documente care să susțină fiecare dintre aceste afirmații.

Un element relevant în contextul criticilor sale la adresa relațiilor cu Rusia este propriul trecut profesional. Potîrniche a recunoscut anterior că, în perioada în care juca la Sheriff Tiraspol, fotbaliștii știau că finanțarea clubului venea de la Victor Gușan, dar nu erau interesați de proveniența banilor.

„Toți știau cine finanțează clubul, dar niciodată nimeni nu-și punea întrebarea care este sursa de finanțare. Știau că este un patron, Victor Gușan, dar de unde lua el banii nu interesa pe nimeni”, declara Potîrniche.

Fostul fotbalist a dezvăluit atunci că jucătorii moldoveni de la Sheriff încasau salarii cuprinse, de regulă, între 3.000 și 5.000 de euro lunar, iar fotbaliștii străini puteau primi între 15.000 și 30.000 de euro.

Într-un alt interviu, acordat ulterior pentru PRO TV, actualul deputat PAS a descris regiunea transnistreană drept un „SRL al lui Victor Gușan”, afirmând că oligarhul controla mecanismele economice și financiare ale regiunii separatiste.

Victor Gușan este unul dintre fondatorii holdingului Sheriff, cu o influență economică și politică majoră în regiunea transnistreană. Investigațiile RISE Moldova au documentat inclusiv deținerea cetățeniei ruse de către omul de afaceri, precum și rețeaua sa de companii și relațiile economice transfrontaliere.