Aurul ar putea ajunge la 5 000 de dolari pe uncie până la finele lui 2026 - JP Morgan

Banca americană JP Morgan menține o perspectivă optimistă asupra pieței aurului, estimând că prețul metalului prețios ar putea ajunge la o medie de 5.055 dolari/uncie în trimestrul IV 2026, potrivit unei note publicate joi de analiștii instituției, scrie REUTERS.

Prognoza se bazează pe așteptări privind cererea solidă a investitorilor și achizițiile masive ale băncilor centrale, estimate la circa 566 tone pe trimestru în 2026. „Aurul rămâne cea mai puternică recomandare de cumpărare pentru anul viitor, iar potențialul de creștere se menține pe măsură ce piața intră într-un ciclu de reduceri de dobândă al Rezervei Federale (Fed)”, a declarat Natasha Kaneva, șefa strategiei globale pentru mărfuri la JP Morgan.

La rândul său, Gregory Shearer, director pentru strategii în metale de bază și prețioase, a explicat că aprecierea aurului este susținută de „o combinație între ciclul de tăieri ale dobânzilor Fed, anxietatea privind stagflația, temerile legate de independența Fed și dorința investitorilor de a se proteja împotriva devalorizării monedelor”.

În ceea ce privește dolarul american, JP Morgan subliniază că actuala tendință nu reprezintă o „dedolarizare”, ci mai degrabă o diversificare a rezervelor internaționale, întrucât investitorii și băncile centrale direcționează treptat o parte din activele lor în aur.

Analiștii consideră că corecțiile recente ale pieței sunt sănătoase, reflectând o perioadă de consolidare după creșterile rapide din august. „Este normal ca unii investitori să fie paralizați de teama unei corecții, pentru că mișcarea a fost extrem de rapidă… Este o poveste clară: avem mulți cumpărători și aproape niciun vânzător”, a explicat Kaneva.

JP Morgan își menține și ținta pe termen lung de 6.000 dolari/uncie până în 2028, estimând că aurul trebuie privit într-o perspectivă multi-anuală.

Prețul spot al aurului a atins mai multe recorduri istorice în 2025, ultimul vârf fiind de 4.381,21 USD/uncie, consemnat luni, ceea ce reprezintă un avans de aproape 57% de la începutul anului – cel mai bun rezultat anual al metalului galben de la 1979.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#JPMorgan #aur #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.