Antreprenorii își lansează propria agendă a reformelor și inițiativelor legislative. Ce măsuri cuprinde

Antreprenorii din cadrul Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (AIM) au elaborat un set cuprinzător de propuneri de politici dar și proiecte de legi menite să atenueze cauzele dar și efectele acelor cauze care pus presiunea cea mai mare asupra mediului de afaceri mici și mijlocii.

Astfel, în urma consultării a 800 de antreprenori din toate regiunile țării în ultimul an, în cadrul Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (AIM), ca urmare a efectelor crizei pandemice dar și a factorilor care încetinesc dezvoltarea normală a activității antreprenoriale (birocrație excesivă, corupție etc.) aa fost elaborată și înaintată pentru discuții publice, propria agendă a reformelor și inițiative legislative focusate pe facilitarea și dezvoltarea mediului antreprenorial și diminuarea presiunii birocratice asupra acestuia. Agenda urmează să fi transmisă spre aprobare autorităților relevante.

Setul de inițiative cuprinde:

Măsuri și acțiuni anti-corupție și de reducere a birocrației în mediul antreprenorial;
Reforme sistemice pentru o economie și mediu de afaceri mai puternice și atractive;
Măsuri de susținere și stimulente în contextual efectelor pandemice.

„Venim cu un set cuprinzător de propuneri pentru a facilita activitatea antreprenorială, inclusiv îmbunătățirea comunicării cu sectorul public în vederea diminuării birocrației și nivelului de corupție, reformarea instituției facturii fiscale, fortificarea poziției debitorului în cadrul microcreditelor cît și garantarea lor, măsuri de suport în problema locațiunii generate de presiunea efectelor pandemice, precum și altele. În cazul în care acțiunile propuse vor găsi suport, ele vor servi drept bază de redresare economică în contextul crizei și revenirea la sănătatea economică”, a declarat Liliana Busuioc, director executiv AIM.

Propunerile de politici și inițiative legislative vizate pot fi subiectul discuțiilor și implementării începând cu lansarea prezentei agende, ținând cont de faptul că antreprenorii din cadrul AIM lucrează mai mult de un an la elaborarea acesteia, și dispune de proiecte de legi deja elaborate. Acestea sunt gata a fi puse pe masa de discuții cu factorii de decizie în vederea creării unui mediul de afaceri dezvoltat și atractiv în Republica Moldova.

Agenda va fi transmisă autorităților publice relevante și partenerilor de dezvoltare pentru analiză și susținere.

#initiative #agenda #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.