Euro face legea! Dolarul s-a prăbușit în tranzacțiile moldovenilor

În luna octombrie 2025, volumul total al operațiunilor de cumpărare și vânzare de valută străină contra lei moldovenești pe piața valutară internă în numerar a însumat echivalentul a 438,2 milioane de euro, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Euro a continuat să domine piața, cu o pondere totală de 73,8%, urmat de dolarul SUA cu 15,6%. Restul monedelor – rubla rusească, leul românesc, hrivna ucraineană și alte valute – au cumulat 10,6% din totalul tranzacțiilor efectuate de populație.

Cele mai mari volume au fost înregistrate la euro (323,2 milioane euro echivalent), dolarul SUA (68,5 milioane euro) și alte valute (32,8 milioane euro), în timp ce tranzacțiile cu lei românești și ruble rusești au totalizat 9,8 milioane euro și, respectiv, 3,1 milioane euro. Hrivna ucraineană a rămas marginală, cu doar 0,8 milioane EUR.

Față de luna septembrie 2025, piața valutară în numerar a înregistrat o scădere ușoară de 1,9%. Cumpărările și vânzările de euro au scăzut cu 1,7%, tranzacțiile cu dolari s-au redus cu 2,4%, în timp ce rubla rusească a consemnat o creștere accentuată de 24%. „Alte valute” au înregistrat un recul de 4,7% față de luna precedentă.

Comparativ cu octombrie 2024, activitatea pe piața valutară în numerar a crescut cu 12,3%. Cele mai mari ritmuri anuale de majorare s-au înregistrat la rubla rusească (+93,8%), euro (+12,3%) și hrivna ucraineană (+14,3%). Dolarul SUA a consemnat însă o diminuare semnificativă, de 20,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#valută #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.