Cifre cutremurătoare! Sărăcia lovește 1 din 4 moldoveni: 25,7% trăiesc sub 2.780 lei pe lună

În anul 2024, sărăcia monetară și cea multidimensională au evoluat în direcții opuse în Republica Moldova, alimentând controverse privind modul în care este măsurată sărăcia în statisticile oficiale, potrivit Rapotului de stare a țării publicat de Expert Grup.

Potrivit documentului, pragul sărăciei absolute a fost stabilit la 2.780 lei lunar per persoană, iar 25,7% din populație a fost clasificată drept săracă monetar – în creștere cu 2,8 puncte procentuale față de anul precedent. În schimb, rata sărăciei multidimensionale a scăzut la 19,5%, marcând o reducere de 2 puncte procentuale.

Economiștii subliniază că cele două tipuri de sărăcie nu evoluează neapărat în tandem: dacă sărăcia monetară măsoară capacitatea financiară a gospodăriilor de a acoperi minimul de consum, sărăcia multidimensională reflectă accesul la servicii și condiții esențiale de viață – educație, sănătate, locuire, utilități și locuri de muncă decente.

Deși ratele sunt divergente, intensitatea sărăciei a crescut la ambele capitole. Profunzimea sărăciei absolute a ajuns la 9,6%, ceea ce arată că gospodăriile sărace aveau în medie un deficit de aproape 10% din pragul minim necesar pentru un trai decent. Totodată, intensitatea sărăciei multidimensionale a crescut la 28,5%, semn că persoanele afectate se confruntă cu privațiuni mai severe.

Raportul relevă și diferențe majore între categorii sociale. Sărăcia monetară afectează cel mai puternic: persoanele cu studii primare (60%), familiile cu trei sau mai mulți copii (49%),
locuitorii regiunii de Sud (43%), persoanele care depind de pensii (37%) sau de agricultura individuală (36%), persoanele cu dizabilități (36%) și salariații din agricultură (31%).
La polul opus, riscul cel mai scăzut îl au persoanele cu studii superioare (12%), locuitorii municipiului Chișinău (14%) și angajații din sectorul non-agricol (18%).

Raportul arată că nivelul studiilor rămâne unul dintre cei mai importanți factori ai riscului de sărăcie, în condițiile în care doar 4% dintre tinerii de 25–30 de ani își continuă studiile, iar două treimi dintre moldoveni au un nivel educațional care nu le oferă acces la locuri de muncă bine plătite.

Sărăcia multidimensională este profundă în mediul rural: 30% dintre locuitorii satelor sunt afectați, confruntându-se cu lipsa canalizării (80%), utilizarea combustibililor poluanți pentru încălzire (41%), lipsa asigurării medicale (24%), educație insuficientă (20%) și acces limitat la apă potabilă (19%).

Copiii sunt una dintre categoriile cele mai vulnerabile: 27% dintre copiii din Moldova trăiesc în sărăcie multidimensională, confruntându-se cu lipsa utilităților, aglomerare severă în locuințe, educație insuficientă și lipsa protecției medicale. Sărăcia severă la copii atinge o intensitate de 30%.

În timp ce bărbații sunt ceva mai puțin afectați de sărăcia monetară, aceștia sunt mai vulnerabili la sărăcia multidimensională (28% față de 24% la femei), fiind mai des privați de educație adecvată, locuri de muncă stabile și asigurări medicale.

Expert-Grup concluzionează că această dublă criză de creștere a sărăciei monetare și adâncire a privațiunilor reflectă probleme structurale: salarii mici, decalaje regionale, slaba protecție a familiilor numeroase, venituri agricole reduse și un sistem educațional care nu reușește să ofere competențe adaptate pieței muncii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie #criză #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.