Chiriile aduc bani grei la buget: peste 73 de milioane de lei vin doar din Chișinău

1 748 de persoane fizice care transmit în locațiune bunuri imobile au fost identificate în perioada ianuarie–noiembrie 2025, în urma acțiunilor desfășurate de Serviciul Fiscal de Stat. În acest interval, încasările la impozitul pe venit din chirii au crescut cu 27,3% față de perioada similară a anului trecut și au constituit 85,8 milioane de lei.

Cea mai mare parte a veniturilor a fost acumulată în municipiul Chișinău, unde au fost înregistrate 21.736 de contracte de locațiune, iar încasările la buget au ajuns la 73,83 milioane de lei. La mare distanță urmează municipiul Bălți, cu 2.061 contracte și venituri fiscale de aproximativ 3,01 milioane de lei, municipiul Cahul, unde 729 de contracte au generat încasări de circa 1,45 milioane de lei, precum și raionul Ungheni, cu 312 contracte și aproximativ 0,76 milioane de lei încasați la buget.

Totodată, în urma a 231 de controale fiscale efectuate la persoane fizice care dau în chirie bunuri imobile, au fost calculate suplimentar la buget plăți de bază de circa 0,53 milioane de lei, majorări de întârziere de aproximativ 0,03 milioane de lei și amenzi în valoare de aproape 0,03 milioane de lei.

Fiscul precizează că persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie și/sau folosință bunuri imobile sunt obligate să achite un impozit pe venit de 7% din valoarea lunară a contractului, să înregistreze contractul de locațiune în termen de 7 zile de la semnare și să achite impozitul lunar, cel târziu până la data de 25 a lunii, inclusiv în cazul închirierilor realizate prin intermediul platformelor online precum Booking sau Airbnb.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#Chirii #impozite #Fisc #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.