Moldovenii se împrumută tot mai mult pentru locuințe! Comisia Europeană vede riscuri

Creșterea creditării imobiliare, pe fondul scumpirii locuințelor din Republica Moldova, începe să ridice semne de întrebare la Bruxelles. Comisia Europeană avertizează asupra potențialelor riscuri asociate împrumuturilor acordate prin programul guvernamental „Prima Casă PLUS” și recomandă ca acesta să fie integrat în mecanismele generale de supraveghere a riscurilor financiare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), arată Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, sistemul bancar moldovenesc rămâne stabil și rezistent la șocuri și beneficiază de rezerve importante de capital și lichiditate. Cu toate acestea, experții europeni atrag atenția că intensificarea creditării pentru achiziția locuințelor, în condițiile creșterii prețurilor imobiliare, necesită o monitorizare mai atentă.

„Există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă. Programul ar trebui integrat în cadrul general de supraveghere macroprudențială al Băncii Naționale a Moldovei”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Datele prezentate de Bruxelles arată că volumul creditelor acordate populației și companiilor a crescut în 2025, pe fondul condițiilor favorabile de finanțare și al politicilor de stimulare a investițiilor.

Astfel, creditarea sectorului privat a ajuns la 28,2% din produsul intern brut, comparativ cu 25,5% în 2024, creșterea a fost alimentată în principal de împrumuturile de consum și de finanțările imobiliare.

În paralel, raportul dintre credite și depozite a urcat cu aproape zece puncte procentuale, până la 72,2% în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020.

Comisia Europeană remarcă și o creștere a ponderii creditelor neperformante în prima jumătate a anului 2026. Acestea au ajuns la 5,2% din totalul împrumuturilor, deși indicatorul este considerat în continuare relativ redus.

Avertismentul cu privire la „Prima Casă PLUS” vine în condițiile în care programul guvernamental facilitează accesul populației la credite ipotecare prin garanții acordate de stat, ceea ce poate stimula cererea de locuințe și extinderea finanțării imobiliare.

În același timp, creșterea rapidă a creditării într-o piață caracterizată de scumpiri poate amplifica vulnerabilitățile financiare, în special dacă veniturile debitorilor nu evoluează în același ritm cu prețurile locuințelor și cu obligațiile de rambursare.

Recomandarea Comisiei Europene vizează integrarea programului în cadrul macroprudențial al BNM, adică în sistemul de instrumente și reguli utilizate pentru identificarea și limitarea riscurilor care ar putea afecta stabilitatea financiară.

Totuși, Bruxelles-ul nu constată că programul „Prima Casă PLUS” ar fi provocat deja o criză a creditării sau că beneficiarii acestuia ar înregistra rate ridicate de neplată. Avertismentul privește riscuri potențiale, în contextul evoluției pieței imobiliare.

Raportul evidențiază și gradul ridicat de concentrare a sistemului bancar. Cele mai mari cinci bănci din Republica Moldova dețin aproape 90% din activele sectorului, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.

Pe de altă parte, instituțiile financiare continuă să dispună de rezerve consistente de lichiditate și capital, iar profitabilitatea sectorului a crescut datorită veniturilor mai mari din dobânzi.

Comisia Europeană face trimitere și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional, publicată în februarie 2026, potrivit căreia sistemul bancar moldovenesc ar putea rezista, în general, inclusiv unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat al lichidității și capitalizării.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma fiscală pregătită de autoritățile Republicii Moldova riscă să nu aducă suficienți bani la buget pentru a acoperi majorările salariale planificate în sectorul public și pentru a finanța investițiile necesare economiei, potrivit raportului Comisiei Europene cu privire la Republica Moldova pentru anul 2026, publicat miercuri, 4 noiembrie. Bruxelles-ul consideră că, deși autoritățile propun noi taxe și majorări de impozite, veniturile suplimentare estimate ar putea fi insuficiente, ceea ce va pune o presiune și mai mare asupra finanțelor publice.

Potrivit documentului, reforma fiscală urmărește simplificarea sistemului de impozitare, creșterea veniturilor bugetare și îmbunătățirea predictibilității pentru investitori și contribuabili. Printre măsurile analizate se numără majorarea sau introducerea unor accize pentru produsele considerate nocive, modificarea cotelor TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii, inclusiv produse alimentare importate, agricultură, HoReCa și consumul de gaze naturale și energie electrică peste un anumit prag.

De asemenea, sunt prevăzute majorarea plafonului neimpozabil pentru veniturile persoanelor fizice, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc, creșterea temporară a poverii fiscale asupra sectorului financiar și extinderea facilităților fiscale pentru profitul reinvestit de companii.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că măsurile propuse nu rezolvă problemele structurale ale sistemului fiscal și nu asigură neapărat resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

„În ansamblu, deși au fost întreprinse unele măsuri binevenite pentru eliminarea anumitor facilități fiscale, reforma propusă nu realizează o reducere sistematică a cheltuielilor fiscale pentru extinderea bazei de impozitare”, constată Comisia Europeană.

Mai mult, experții europeni consideră că veniturile suplimentare preconizate ar putea fi insuficiente pentru finanțarea reformei salarizării bugetarilor și pentru crearea unui spațiu fiscal destinat majorării investițiilor publice.

„Veniturile suplimentare estimate vor fi, probabil, insuficiente pentru a acoperi costurile viitoarei reforme salariale din sectorul public și pentru a crea spațiu fiscal pentru investiții publice mai mari, ceea ce va exercita presiuni suplimentare asupra poziției fiscale”, se menționează în raport.

Comisia atrage atenția că, în pofida eliminării unor facilități fiscale în 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor a fost compensat în mare parte prin introducerea altor scutiri. Situația a continuat și în 2026, când au fost aprobate noi facilități, inclusiv prelungirea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit de întreprinderile mici și mijlocii.

Numai această măsură este estimată să coste bugetul aproximativ 0,45% din PIB, potrivit raportului. În paralel, autoritățile au introdus regimul fiscal pentru freelanceri, cu o cotă unică de impozitare de 15%.

Avertismentul Bruxelles-ului vine într-un context bugetar deja complicat. Comisia Europeană constată că Republica Moldova continuă să înregistreze deficite fiscale ridicate, iar datoria publică se află pe o traiectorie ascendentă.

În 2025, deficitul bugetar a constituit 3,9% din PIB, sub ținta de 5%, însă acest rezultat a fost determinat inclusiv de neexecutarea investițiilor planificate, nu doar de o performanță mai bună a încasărilor.

Pentru 2026, bugetul prevedea inițial un deficit de 5,7% din PIB, dar rectificarea propusă la sfârșitul lunii august indica o majorare până la 6% din PIB, pe fondul creșterii cheltuielilor curente, inclusiv a celor pentru salariile bugetarilor și sprijinul energetic acordat populației.

Comisia Europeană semnalează și faptul că investițiile publice continuă să fie executate sub nivelul planificat, în timp ce finanțarea deficitului prin emiterea valorilor mobiliare de stat devine tot mai costisitoare, pe fondul creșterii dobânzilor.

La sfârșitul anului 2025, datoria publică a Republicii Moldova ajunsese la 39,2% din PIB, iar Bruxelles-ul anticipează continuarea creșterii acesteia.

Constatările Comisiei Europene apar în contextul în care autoritățile pregătesc noua lege a salarizării în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, concomitent cu modificările politicii fiscale.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că autoritățile mizează pe aproximativ cinci miliarde de lei venituri suplimentare din noile măsuri fiscale, dar a recunoscut că realizarea prognozelor depinde inclusiv de comportamentul consumatorilor. Numai din impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc ar urma să fie colectate circa 500 de milioane de lei.

Bruxelles-ul recomandă autorităților să extindă baza de impozitare prin reducerea mai sistematică a facilităților fiscale, să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice și să mențină o politică fiscală prudentă, astfel încât majorarea cheltuielilor să nu afecteze sustenabilitatea datoriei publice.