Investiția în linia Chișinău–Vulcănești va fi recuperată din tariful la curent

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că investiția în linia electrică Chișinău–Vulcănești este inclusă în mecanismul tarifar și are un rol strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, fără a genera creșteri semnificative ale facturilor pentru consumatori.

Potrivit ministrului, proiectul are două obiective majore. Primul vizează eliminarea dependenței de comutatorul de la Cuciurgan, un punct vulnerabil în sistemul energetic național. Al doilea ține de uzura infrastructurii existente, întrucât linia actuală Vulcănești–MGRES–Chișinău a fost construită în anii 60 și se apropie de limita maximă de exploatare, durata de viață a unei linii de acest tip fiind de aproximativ 50 de ani.

Recuperarea investiției în linia Chișinău–Vulcănești se realizează prin tariful de transport al ul lnergiei electrice, însă perioada de recuperare este extinsă pentru a evita presiuni asupra consumatorilor. Ministrul a amintit că majorarea recentă a tarifului de transport, aprobată de ANRE pentru Moldelectrica, nu a avut un impact semnificativ asupra facturilor finale.

„Din acest motiv, perioada de recuperare a investiției este una mai lungă, tocmai pentru a nu crea un impact vizibil asupra tarifelor pentru populație”, a concluzionat Dorin Junghietu.

Junghietu a subliniat că dezvoltarea noilor linii de transport are drept scop interconectarea mai bună a Republicii Moldova cu piețele regionale, ceea ce va permite un acces diversificat la surse de energie și va contribui la stabilizarea prețurilor regionale.

În prezent, Republica Moldova dispune de un singur interconector de înaltă tensiune cu Uniunea Europeană, de 400 kV, în timp ce legătura cu Ucraina este realizată la nivel de 330 kV. „Cea mai importantă linie pentru noi este Vulcănești–Chișinău, urmată de proiecte strategice precum Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinași”, a precizat ministrul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#junghietu #tarif #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.