Aurul sparge pragul de 4400 de dolari pe uncie pentru prima dată, pe fondul așteptărilor de reduceri de dobândă ale Fed

Prețul aurului a depășit luni, pentru prima dată, nivelul de 4.400 de dolari pe uncie, susținut de așteptările tot mai mari privind noi reduceri ale ratelor dobânzilor în SUA și de cererea puternică pentru active de refugiu. Raliului i s-a alăturat și argintul, care a atins un maxim istoric, notează Reuters.

Aurul spot a crescut cu 1,4%, până la 4.397,16 dolari pe uncie, la ora 05:02 GMT, după ce a urcat anterior la un record de 4.400,29 dolari. Argintul spot a avansat cu 3,3%, ajungând la 69,44 dolari, cel mai ridicat nivel din istorie. Contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în februarie, au urcat cu 0,98%, până la 4.430,30 dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul a acumulat un câștig de 67%, depășind succesiv pragurile de 3.000 și 4.000 de dolari pe uncie, și se îndreaptă spre cel mai mare avans anual din 1979. Argintul a înregistrat o creștere spectaculoasă de 138%, depășind semnificativ aurul, pe fondul intrărilor solide de capital și al constrângerilor persistente de ofertă.

„În mod tradițional, luna decembrie aduce randamente pozitive pentru aur și argint, iar sezonalitatea este de partea lor”, a declarat Matt Simpson, analist senior la StoneX. Totuși, acesta avertizează că, având în vedere creșterea de aproximativ 4% a aurului doar în această lună și apropierea de finalul de an, investitorii ar putea deveni mai prudenți, pe fondul scăderii volumelor și al probabilității de marcări de profit.

Potrivit analistului tehnic al Reuters, Wang Tao, aurul spot ar putea continua creșterea până la 4.427 de dolari pe uncie, după ce a depășit un nivel-cheie de rezistență la 4.375 de dolari.

Aurul, considerat tradițional un activ de refugiu, este susținut de tensiunile geopolitice și comerciale, de achizițiile constante ale băncilor centrale și de așteptările privind scăderea ratelor dobânzilor anul viitor. Un dolar mai slab a oferit un sprijin suplimentar, făcând metalul mai accesibil pentru cumpărătorii din afara SUA.

Piețele anticipează în prezent două reduceri ale dobânzii în SUA anul viitor, în pofida semnalelor prudente transmise de Federal Reserve. Activele fără randament, precum aurul, tind să beneficieze într-un mediu cu dobânzi mai scăzute.

În paralel, platina a urcat cu 4,3%, până la 2.057,15 dolari, cel mai ridicat nivel din ultimii peste 17 ani, iar paladiul a crescut cu 4,2%, până la 1.786,45 dolari, atingând un maxim al ultimilor aproape trei ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cost #fed #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.