MIDR răspunde la acuzațiile transportatorilor: ”Interesele economice trebuie echilibrate cu cele ale statului”

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a venit cu o reacție la acuzațiile lansate de Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA), potrivit cărora ar exista protejare a unor „scheme de corupție” la Agenția Națională Transport Auto (ANTA) și termeni restrânși de consultare a modificărilor din Codul Transportului Rutier, scrie REALITATEA.md.

„Organizațiile profesionale promovează interesele economice ale membrilor lor, iar rolul Ministerului este de a echilibra aceste interese cu cele ale comunităților locale și ale statului”, a comentat Ministerul, referindu-se la criticile transportatorilor.

Autoritatea confirmă că în Republica Moldova aproximativ 300 de localități nu beneficiază de servicii regulate de transport și că a fost inițiat „un proces de analiză și consultare a cadrului normativ din domeniu, ca urmare a sesizărilor acumulate și a necesității de a adapta programele de transport la realitățile din teritoriu”.

MIDR precizează că reprezentanții asociațiilor de profil au fost invitați la discuții, ultima întrevedere având loc în luna noiembrie, iar propunerile parvenite „vor fi analizate și integrate în măsura în care sunt compatibile cu interesul public”.

Ministerul a reiterat că obiectivul demersului rămâne construirea unui sistem de transport funcțional, transparent și predictibil, care să permită autorităților intervenția acolo unde nevoile populației nu sunt acoperite.

De asemenea, MIDR subliniază că „unele direcții pot genera reacții emoționale, mai ales atunci când afectează interese economice sau poziții dominante” și că astfel de reacții fac parte din dinamica normală a reformelor. Protestele și exprimarea nemulțumirii publice sunt considerate firești într-o democrație, dar soluțiile durabile „se construiesc prin dialog profesional și compromis responsabil”.

Ministerul precizează că rămâne deschis consultărilor, iar inițiativa legislativă va parcurge „toate etapele de transparență decizională prevăzute de lege, într-un proces asumat, verificabil și orientat exclusiv spre interesul public”.

Reacția vine după ce, luni, APOTA a adresat o scrisoare premierului Alexandru Munteanu, în care a reclamat presupuse scheme la nivelul Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), pretinsa protejare a acestora de către ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, precum și termeni restrânși pentru consultarea noului proiect al Codului Transportului Rutier. Transportatorii au solicitat o audiență la prim-ministru și au amenințat Guvernul cu noi proteste.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#apota #protest #MIDR #transportatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.