Prețul petrolului, în ușoară creștere pe fondul economiei puternice a SUA

Prețul petrolului a înregistrat miercuri creșteri modeste continuând ascensiune din ultimele zile pe fondul unei creșteri economice peste așteptări în Statele Unite și pe fondul riscurilor de aprovizionare din Venezuela sau Rusia, informează mediafax.ro.

Cotațiile Brent au ajuns la 62.42 dolari pe baril, marcând o creștere de 4 cenți, respectiv 0.06%, iar prețul West Texas Intermediate a crescut cu 3 cenți, sau 0.05%, până la 58.41 dolari pe baril.

Deși modestă, creșterea continuă trendul ascendent. Luni, prețul petrolului a înregistrat o creștere de peste 2% înregistrat luni, iar marți creșterea a continuat cu încă 0.5%.

Creșterea a fost influențată de economia Statelor Unite. Potrivit estimării preliminare publicate marți, economia SUA a crescut în ritm anualizat cu 4,3% în trimestrul al treilea din 2025, peste estimarea de 3,2% a economiștilor chestionați de Bloomberg. Un alt factor important care a sprijinit prețurile a fost riscul de întrerupere a livrărilor. Exporturile Venezuelei au fost afectate de blocada anunțată de președintele american Donald Trump asupra tuturor petrolierelor sancționate.

În plus, atacurile reciproce dintre Rusia și Ucraina asupra infrastructurii energetice au alimentat îngrijorările privind oferta globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#pret petrol #economia sua #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.