Buget în gaură de 21 miliarde, dar un deputat „crypto” vrea stadion: 12 milioane doar pentru studiu

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maxim Potîrniche, solicită alocarea a 12 milioane de lei pentru realizarea studiului de fezabilitate al viitoarei arene naționale. În acest sens, parlamentarul a depus un amendament la proiectul Legii bugetului de stat.

Potrivit deputatului, studiul reprezintă un pas obligatoriu pentru lansarea proiectului de construcție a unui stadion național și pentru atragerea finanțărilor externe. În cadrul unui briefing, Potîrniche a declarat că, în lipsa acestui document, Republica Moldova nu poate accesa fonduri europene și nici sprijin din partea UEFA sau FIFA, iar procedurile de achiziție publică nu pot fi inițiate.

„Studiul de fezabilitate demonstrează necesitatea strategică, economică și socială a acestei investiții. Fără un astfel de studiu aprobat, Moldova nu va putea lansa proceduri de achiziție și nu va putea lua decizii investiționale întemeiate”, a subliniat parlamentarul.

Maxim Potîrniche a mai afirmat că Republica Moldova este singura țară din Europa care nu dispune de o arenă sportivă multifuncțională de nivel internațional, fapt ce generează pierderi economice și face imposibilă organizarea competițiilor sportive majore sau a marilor evenimente culturale.

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026 a fost votat pe 12 decembrie în primă lectură de Parlamentul Republicii Moldova, după care Comisia pentru economie, buget și finanțe a organizat consultări publice. Documentul urmează să fie supus votului în lectură finală.

Inițiativa vine în condițiile în care deficitul bugetar aprobat pentru anul 2026 se ridică la circa 21 de miliarde de lei, fapt care ridică semne de întrebare privind oportunitatea unor noi cheltuieli bugetare.

Fotbalistul Maxim Potîrniche, legitimat la CS „Petrocub” și candidat pe lisata PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit declarației de avere depusă la Comisia Electorală Centrală, sportivul deține active financiare în bunuri virtuale și investiții pe piața de capital. Acesta a declarat 5.005 euro investiți în ETF-ul S&P 500 Information Technology, 17.271 RON în acțiuni la Bursa de Valori București (WINE BVB) și 1287 de dolari în tokenuri ETH (Ethereum).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stadion #crypto #deputat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.