Tiraspolul profită de criza energetică! Krasnoselski promite curent de la Cuciurgan, dar cu o condiție

Liderul nerecunoscutei regiuni din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, a declarat că reluarea livrărilor de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan către malul drept al Nistrului este posibilă din punct de vedere tehnic și economic, însă depinde exclusiv de condițiile comerciale.

Într-un interviu acordat presei din regiune, Krasnoselski a fost întrebat dacă centrala de la Cuciurgan ar putea relua exporturile de electricitate către Republica Moldova, în contextul în care, în orele de vârf, prețul energiei pe piața de la Chișinău ajunge la circa 400 de euro/MWh.

Potrivit acestuia, elementul-cheie în această ecuație rămâne prețul gazului natural. Liderul de la Tiraspol a afirmat că, în prezent, cotațiile gazului pe bursă permit producerea energiei electrice la Cuciurgan, iar centrala dispune atât de licență, cât și de capacitatea necesară pentru a exporta energie electrică în Republica Moldova.

„Problema nu este una tehnică, ci una comercială”, a subliniat Krasnoselski. El a amintit că, anterior, administrația de la Tiraspol a propus un mecanism prin care Republica Moldova să livreze gaze naturale, iar regiunea transnistreană să furnizeze, în schimb, energie electrică.

Interesul principal al părții transnistrene, potrivit lui Krasnoselski, este capitalizarea centralei, generarea de venituri fiscale la buget și menținerea locurilor de muncă pentru angajații de la Cuciurgan. În acest context, liderul regiunii a insistat că subiectul nu ar trebui politizat, ci tratat strict ca o chestiune economică.

„Este vorba despre eficiență economică, taxe plătite și locuri de muncă. Nu ar trebui să fie o problemă politică”, a conchis Krasnoselski.

Republica Moldova a renunțat la achizițiile de curent din stânga Nistrului la sfârșitul anului trecut, după Gazprom a suspendat livrările de metan în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curent #Cuciurgan #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.