Coridorul Vertical din care face parte și Moldova, sub semnul eșecului: nicio ofertă la licitațiile pentru gaz

Licitațiile organizate pe 22 decembrie pentru rezervarea capacităților de transport a gazului natural lichefiat (GNL) american din Grecia către Ucraina s-au încheiat fără niciun participant, evidențiind dificultățile majore cu care se confruntă Coridorul Vertical, inclusiv pe segmentul care traversează Republica Moldova.

Cele trei licitații au vizat rutele Revithoussa, Alexandroupolis și conducta Trans-Adriatică (TAP), destinate acoperirii necesarului de gaze al Ucrainei pentru luna ianuarie. Potrivit unei analize Kathimerini, citată de economedia.ro, nicio companie nu și-a manifestat interesul pentru aceste capacități, în pofida importanței strategice a proiectului pentru securitatea energetică a Europei de Est.

Un element notabil a fost absența companiei elene DEPA, care semnase recent un memorandum cu Naftogaz pentru livrarea de gaze către Ucraina în perioada decembrie 2025 – martie 2026. În licitațiile anterioare, DEPA rezervase o mare parte din capacitățile disponibile, însă incertitudinile apărute au determinat compania să se retragă temporar.

Coridorul Vertical, recunoscut de SUA drept rută strategică pentru transportul GNL american din Grecia către Ucraina și alte state din regiune, este considerat mai costisitor decât alternativele din Europa Centrală. Gazele livrate prin Polonia, Ungaria, Lituania sau Croația ajung pe piața ucraineană la prețuri mai mici, iar aceste state au contractat deja aproximativ 3,6 miliarde de metri cubi din cele 4 miliarde necesare Ucrainei pentru această iarnă.

Republica Moldova face parte din Coridorul Vertical prin operatorul Vestmoldtransgaz, care, alături de Transgaz România, LLC Ucraina și ICGB a propus reduceri de până la 50% ale tarifelor de tranzit pentru a stimula utilizarea rutei. Cu toate acestea, ancheta Direcției Generale pentru Concurență a Comisiei Europene (DGcomp) privind legalitatea acestor reduceri a creat incertitudine în rândul traderilor și a întârziat aprobarea finală a produselor de capacitate.

Abia după ce DGcomp a transmis o scrisoare de permisiune provizorie, autoritățile de reglementare din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina au aprobat licitațiile. Surse guvernamentale de la Atena susțin însă că această ambiguitate a Bruxelles-ului a descurajat potențialii participanți.

În acest context, ministrul grec al Energiei a cerut sprijin politic mai ferm din partea UE pentru Coridorul Vertical, subliniind necesitatea reducerii dependenței de gazul rusesc. Mesaje de susținere au venit și din partea Statelor Unite, ambasadorul SUA în Grecia reafirmând rolul Greciei ca poartă de acces pentru rute energetice sigure, care includ și Republica Moldova.

Interesul se mută acum asupra următoarelor licitații, programate pentru 26 ianuarie, care ar trebui să acopere necesarul de gaze al Ucrainei pentru luna februarie. Totodată, pe 14 ianuarie este așteptată o nouă rundă de discuții între DGcomp și operatorii de transport, fără de care Coridorul Vertical – inclusiv segmentul ce traversează Republica Moldova – riscă să rămână necompetitiv și subutilizat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#coridor vertical #gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La aproape doi ani de la izbucnirea focarelor de pestă porcină africană și sacrificarea a zeci de mii de animale, două dintre cele mai mari ferme de porcine din Republica Moldova – cea din satul Roșcani, raionul Anenii Noi, și compania Porco Bello din Cimișeni spun că nu au primit până în prezent despăgubiri și au ajuns să se judece cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Ferma din Roșcani, unde au fost sacrificați aproximativ 65–68 de mii de porci, a solicitat despăgubiri de peste 194 de milioane de lei. Directorul companiei, Ecaterina Perebinos, afirmă că dosarul se află încă în examinare și că litigiul cu ANSA nu a fost soluționat.

„Am atacat în instanță ANSA. Deocamdată aceste litigii nu sunt soluționate. Despăgubirile nu le-am primit”, a declarat Perebinos pentru BANI.MD.

Întrebată cum funcționează în prezent ferma, aceasta a precizat că activitatea continuă cu ajutorul creditelor, iar unitatea este în proces de repopulare.

„Am luat credite și mergem înainte. Acum lucrăm la 40%, iar până la sfârșitul anului planificăm să revenim la 100%”, a spus directoarea.

Într-o situație similară se află și compania Porco Bello din Cimișeni. Directorul Andrei Volcinschi afirmă că după depunerea dosarului pentru despăgubiri, companiei i s-a invocat o presupusă „suprapopulare” a fermei, motiv pentru care nu ar putea beneficia de compensații.

Acesta susține însă că acuzațiile nu au fost demonstrate și că în documentele inițiale de control nu ar fi fost menționate încălcări grave.

„Nimeni nu a măsurat, nimeni nu i-a numărat porcii, nimeni nu i-a cântărit. Pur și simplu s-a scris că a fost suprapopulare”, afirmă Volcinschi.

Potrivit lui, compania a contestat decizia în instanță și consideră că procesul se tergiversează intenționat pentru a evita plata despăgubirilor.

Porco Bello exploatează aproximativ 45.000 de porci și deține între 20% și 25% din piața cărnii de porc din Republica Moldova. Compania estimează că ar trebui să primească despăgubiri de peste 100 de milioane de lei.

În prezent, reprezentanții Porco Bello spun că activează la o capacitate de 70–80%, tot din resurse atrase prin credite, și estimează revenirea la capacitate maximă până în primăvara anului viitor.

Redacția a încercat să ia legătură cu reprezentanții ANSA însă până la publicarea materialului nu a obținut o reacție din partea instituției.