Coridorul Vertical din care face parte și Moldova, sub semnul eșecului: nicio ofertă la licitațiile pentru gaz

Licitațiile organizate pe 22 decembrie pentru rezervarea capacităților de transport a gazului natural lichefiat (GNL) american din Grecia către Ucraina s-au încheiat fără niciun participant, evidențiind dificultățile majore cu care se confruntă Coridorul Vertical, inclusiv pe segmentul care traversează Republica Moldova.

Cele trei licitații au vizat rutele Revithoussa, Alexandroupolis și conducta Trans-Adriatică (TAP), destinate acoperirii necesarului de gaze al Ucrainei pentru luna ianuarie. Potrivit unei analize Kathimerini, citată de economedia.ro, nicio companie nu și-a manifestat interesul pentru aceste capacități, în pofida importanței strategice a proiectului pentru securitatea energetică a Europei de Est.

Un element notabil a fost absența companiei elene DEPA, care semnase recent un memorandum cu Naftogaz pentru livrarea de gaze către Ucraina în perioada decembrie 2025 – martie 2026. În licitațiile anterioare, DEPA rezervase o mare parte din capacitățile disponibile, însă incertitudinile apărute au determinat compania să se retragă temporar.

Coridorul Vertical, recunoscut de SUA drept rută strategică pentru transportul GNL american din Grecia către Ucraina și alte state din regiune, este considerat mai costisitor decât alternativele din Europa Centrală. Gazele livrate prin Polonia, Ungaria, Lituania sau Croația ajung pe piața ucraineană la prețuri mai mici, iar aceste state au contractat deja aproximativ 3,6 miliarde de metri cubi din cele 4 miliarde necesare Ucrainei pentru această iarnă.

Republica Moldova face parte din Coridorul Vertical prin operatorul Vestmoldtransgaz, care, alături de Transgaz România, LLC Ucraina și ICGB a propus reduceri de până la 50% ale tarifelor de tranzit pentru a stimula utilizarea rutei. Cu toate acestea, ancheta Direcției Generale pentru Concurență a Comisiei Europene (DGcomp) privind legalitatea acestor reduceri a creat incertitudine în rândul traderilor și a întârziat aprobarea finală a produselor de capacitate.

Abia după ce DGcomp a transmis o scrisoare de permisiune provizorie, autoritățile de reglementare din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina au aprobat licitațiile. Surse guvernamentale de la Atena susțin însă că această ambiguitate a Bruxelles-ului a descurajat potențialii participanți.

În acest context, ministrul grec al Energiei a cerut sprijin politic mai ferm din partea UE pentru Coridorul Vertical, subliniind necesitatea reducerii dependenței de gazul rusesc. Mesaje de susținere au venit și din partea Statelor Unite, ambasadorul SUA în Grecia reafirmând rolul Greciei ca poartă de acces pentru rute energetice sigure, care includ și Republica Moldova.

Interesul se mută acum asupra următoarelor licitații, programate pentru 26 ianuarie, care ar trebui să acopere necesarul de gaze al Ucrainei pentru luna februarie. Totodată, pe 14 ianuarie este așteptată o nouă rundă de discuții între DGcomp și operatorii de transport, fără de care Coridorul Vertical – inclusiv segmentul ce traversează Republica Moldova – riscă să rămână necompetitiv și subutilizat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#coridor vertical #gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pista 09-27 a Aeroportului Internațional Chișinău, construită inițial ca soluție provizorie pentru menținerea operațiunilor în perioada reabilitării pistei principale, a devenit în prezent infrastructura utilizată pentru traficul curent, deși nu mai corespunde cerințelor actuale, susține platforma specializată Runway08.

Potrivit sursei, pista de 2.383 de metri a fost concepută exclusiv ca variantă de rezervă în perioada în care aeroportul se afla în concesiune. Autorii postării afirmă însă că actuala administrație nu pare să ia în calcul reparația capitală a pistei principale, cu o lungime de 3.590 de metri, iar activitatea continuă să se desfășoare pe pista secundară.

Runway08 susține că această situație generează mai multe probleme operaționale. Printre acestea se numără apropierea de tip „offset” pentru aterizările pe pista 27, care presupune alinierea aeronavelor cu axul pistei doar în faza finală a apropierii, precum și particularitățile reliefului pe direcția pistei 09, care complică procedurile de aterizare și decolare.

Autorii mai atrag atenția asupra limitărilor de performanță la decolare pentru aeronavele de mari dimensiuni. Din cauza lungimii reduse a pistei și a obstacolelor din apropiere, companiile aeriene ar fi nevoite să reducă greutatea aeronavelor, ceea ce poate însemna mai puțini pasageri, mai puține bagaje sau mai puțin combustibil la bord.

O altă problemă invocată este timpul mai mare necesar pentru eliberarea pistei active, cauzat de lipsa unor căi de rulare funcționale la capetele pistei, inclusiv din cauza închiderii de mai mulți ani a căii A2.

Potrivit Runway08, toate aceste limitări obligă controlorii de trafic aerian să mărească distanțele minime dintre aeronave pentru a menține siguranța operațiunilor. Consecințele ar fi întârzieri mai frecvente, un consum mai mare de combustibil și o eficiență redusă a operării zborurilor comerciale.

Platforma susține că situația evidențiază necesitatea unor investiții în infrastructura aeroportuară și a reabilitării pistei principale pentru a face față traficului aerian în creștere.