Șine ruginite și conturi goale. Salvarea CFM costă 8 miliarde de lei

Întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova se află într-o stare critică și necesită investiții de circa 8 miliarde de lei pentru a fi redresată. Declarațiile au fost făcute de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, care a subliniat amploarea problemelor acumulate în timp.

Potrivit ministrului, compania are datorii istorice ce depășesc 1,13 miliarde de lei, iar infrastructura este profund învechită. Declinul Căii Ferate din Moldova durează de mai bine de un deceniu, din anii 2012–2013, perioadă în care lipsa investițiilor a dus la degradarea accentuată a activității.

La preluarea mandatului de către Vladimir Bolea, întreprinderea înregistra datorii de peste un miliard de lei, inclusiv pentru motorină, energie electrică, agent termic și gaze naturale. O parte dintre aceste facturi nu ar fi fost achitate de zeci de ani.

Situația financiară a afectat grav și angajații. La începutul anului 2025, întârzierile la plata salariilor ajunseseră la nouă luni. În februarie 2025, veniturile întreprinderii au fost de doar 22 de milioane de lei, în timp ce necesarul lunar pentru salarii se ridica la aproximativ 40 de milioane de lei.

După schimbarea conducerii, autoritățile susțin că situația s-a ameliorat ușor, iar restanțele salariale au fost reduse la patru luni. Cu toate acestea, Calea Ferată din Moldova rămâne într-o criză profundă.

Pentru redresare, Guvernul planifică o reformă structurală majoră. Începând cu anul 2026, întreprinderea urmează să fie divizată în două companii separate, măsură care ar trebui să sporească eficiența operațională și să faciliteze atragerea investițiilor strategice.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #pierderi #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.