Banca Mondială: moldovenii sunt digitalizați, dar prea săraci ca să economisească. Doar 7% au bani puși deoparte

Republica Moldova înregistrează un nivel relativ ridicat de utilizare a tehnologiilor digitale, însă rămâne vulnerabilă la capitolul economisire și incluziune financiară profundă. Datele reies din cel mai recent set de indicatori publicați de Banca Mondială, cu privire la deținerea de conturi financiare și utilizarea telefoniei mobile.

Potrivit statisticilor, 56% dintre moldoveni au un cont financiar, un nivel apropiat de cel al unor economii emergente precum Mexic (53%) sau Mozambic (54%), dar semnificativ sub media statelor din Uniunea Europeană. În același timp, 50% dintre cetățeni au efectuat sau au primit plăți digitale, ceea ce indică o penetrare rapidă a serviciilor fintech și a plăților electronice.

Un contrast puternic apare însă la capitolul economisire. Doar 7% dintre moldoveni economisesc formal, unul dintre cele mai scăzute niveluri din tabel, mult sub țări comparabile precum Nigeria (43%), Polonia (46%) sau Malaysia (52%). Această cifră reflectă atât veniturile reduse, cât și lipsa unei culturi consolidate a economisirii prin intermediul instituțiilor financiare.

La capitolul creditare, 10% dintre moldoveni au împrumuturi formale, un nivel moderat, apropiat de cel al Maltei (7%) sau Nigeriei (9%), dar inferior față de economii mai dezvoltate sau emergente dinamice.

În schimb, Republica Moldova stă bine la accesul tehnologic. 92% dintre cetățeni dețin un telefon mobil, iar 79% au utilizat internetul în ultimele trei luni, indicatori care plasează țara peste state precum Nigeria, Maroc sau Pakistan și relativ aproape de unele țări din UE din Europa de Sud-Est.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozte #saracie #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.