Republica Moldova a importat circa 40 milioane metrii cubi de LNG din SUA

Republica Moldova a importat aproximativ 40 de milioane de metri cubi de gaze naturale lichefiate (LNG) din Statele Unite ale Americii. O parte din volume a fost livrată prin primul tanc ancorat la terminalul FSRU Alexandroupolis din Grecia, imediat după punerea acestuia în exploatare în 2024. Anunțul a fost făcut de ministrul energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de lucru la Washington.

În discuțiile cu secretarul pentru energie al SUA, Chris Wright, oficialul moldovean a prezentat situația actuală din sectorul electroenergetic și modul în care țara a depășit crizele energetice din ultimii ani, cu sprijinul partenerilor americani. Totodată, părțile au analizat oportunități de atragere a investițiilor americane în domeniul energetic.

Ministrul energiei a avut întrevederi și cu reprezentanți ai Departamentului de Stat al SUA, fiind discutate evoluțiile recente din sector, situația din sezonul rece și stadiul interconexiunilor electrice regionale. A fost apreciat, de asemenea, progresul proiectului liniei electrice de înaltă tensiune Strășeni–Gutinaș, aflat în prezent în etapa studiului de prefezabilitate.

La Development Finance Corporation (DFC) au fost analizate posibilități de finanțare pentru proiecte energetice din Republica Moldova. Ministrul a evidențiat trei priorități strategice: modernizarea infrastructurii energetice critice, dezvoltarea de noi capacități de generare – inclusiv o centrală de circa 250 MW – și creșterea eficienței energetice.

Agenda vizitei a inclus și discuții cu reprezentanții Institutului de Energie Nucleară privind perspectivele reactoarelor nucleare modulare mici (SMR), precum și o întrevedere cu oficiali ai Office of Foreign Assets Control (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA, axată pe situația companiei Lukoil și pe securitatea aprovizionării cu combustibili pentru aviație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.