Companiile rusești trec la „sărăcia tactică”: bonusuri tăiate și înghețarea salariilor pe fondul crizei economice

20 Ian. 2026, 09:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Ian. 2026, 09:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Companiile din Rusia au început să renunțe la indexarea salariilor și să reducă bonusurile pentru angajați, chiar și în lipsa unei deteriorări a indicatorilor financiari, relatează RBC. Potrivit sursei, tot mai multe firme adoptă modelul de „sărăcie tactică”, invocând agravarea problemelor din economie.

La ședințele de bilanț pentru anul 2025, angajatorii le transmit angajaților necesitatea de a „strânge cureaua”. Aceștia invocă majorarea poverii fiscale, inflația, lipsa rezervelor financiare, dificultățile de desfacere și presiunile din partea furnizorilor, avertizând că majorări salariale nu sunt de așteptat.

Un exemplu a fost oferit de Alexei Cihaciov, managing partner al agenției HR A2, care a relatat cazul unei fabrici cu circa 2.000 de angajați din Districtul Federal Central. Potrivit lui, la final de an proprietarii au anunțat înghețarea indexării salariilor din cauza creditelor scumpe și a creșterii prețurilor, deși compania a stabilit un record de producție și și-a majorat veniturile. Modelul „sărăciei tactice” este aplicat și de una dintre marile rețele de servicii din retail, mai spune Cihaciov.

Experții avertizează însă că astfel de măsuri de economisire pot avea efect invers: scăderea productivității sau plecarea angajaților demotivați pot duce, în final, la creșterea costurilor pentru companii.

Cu toate acestea, în 2026, mediul de afaceri va continua să reducă cheltuielile de personal, notează Vedomosti. Potrivit Annei Ovchinnikova, director executiv senior pentru atragerea talentelor la Sber, recrutările în masă vor fi înlocuite de ocuparea punctuală a pozițiilor-cheie, pentru creșterea eficienței și reducerea costurilor operaționale.

Profesorul Alexandr Safonov, de la Financial University under the Government of the Russian Federation, consideră că optimizarea se va face prin creșterea presiunii asupra angajaților. În opinia sa, companiile vor încerca să înlocuiască personalul mai scump cu angajați dispuși să muncească mai mult pentru salarii mai mici, în special la nivelul managementului mediu.

Safonov mai prognozează o transformare structurală a pieței muncii, cu extinderea muncii „la negru” și a relațiilor informale, inclusiv înlocuirea angajaților permanenți cu lucrători independenți sau PFA. Astfel, spune el, businessul va încerca să compenseze creșterea taxelor pentru a menține veniturile angajaților cel puțin la nivelul actual.

Din 2026, cota TVA a fost majorată de la 20% la 22%, iar plafonul de venit pentru aplicarea regimului simplificat de impozitare a fost redus de la 60 de milioane la 20 de milioane de ruble.

În decembrie, Institute of Economic Forecasting of the Russian Academy of Sciences a avertizat că în anii 2024–2025 s-au materializat toate riscurile-cheie pentru economia Rusiei — de la deficitul de forță de muncă și decalajul tehnologic, până la scăderea veniturilor din export și creșterea poverii militare. Combinația dintre constrângerile bugetare și rata-cheie ridicată „prefigurează o deteriorare a situației economice în 2026”, au concluzionat experții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

16 Iun. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Japoniei (BOJ) a majorat marți rata dobânzii de politică monetară la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani, și a semnalat că este pregătită să continue înăsprirea politicii monetare pe fondul presiunilor inflaționiste generate de scumpirea energiei după conflictul dintre Iran și Israel, notează REUTERS.

Decizia marchează prima majorare a dobânzii din decembrie și aliniază Japonia tendinței globale de combatere a inflației prin politici monetare mai restrictive, adoptate deja de mai multe bănci centrale importante.

BOJ a explicat că există riscul ca inflația de bază să depășească ținta oficială de 2%, în condițiile în care companiile transferă tot mai rapid costurile către consumatori și continuă să majoreze salariile.

„Pe măsură ce inflația de bază se apropie de 2%, trebuie să fim atenți la riscurile de creștere a prețurilor. Vom conduce politica monetară astfel încât să nu rămânem în urmă”, a declarat viceguvernatorul Shinichi Uchida, care a susținut conferința de presă în locul guvernatorului Kazuo Ueda, absent din motive medicale.

Hotărârea a fost adoptată cu șapte voturi pentru și unul împotrivă. Dobânda cheie a fost majorată de la 0,75% la 1%, nivel nemaivăzut din 1995.

Potrivit băncii centrale, așteptările inflaționiste pe termen mediu și lung continuă să crească, ceea ce amplifică riscul ca inflația să depășească obiectivul stabilit de autorități.

Analiștii consideră că mesajul transmis de BOJ este unul neobișnuit de ferm. Fostul oficial al băncii centrale, Nobuyasu Atago, a declarat că instituția recunoaște deschis riscul de a reacționa prea târziu la accelerarea inflației, ceea ce ar putea duce la o nouă majorare a dobânzii mai devreme decât anticipează în prezent piețele financiare.

În pofida deciziei, indicele bursier Nikkei a urcat la un nou nivel record, investitorii apreciind că banca centrală nu se grăbește să adopte imediat o nouă majorare. Totodată, yenul japonez a rămas relativ stabil, în jurul nivelului de 160 yeni pentru un dolar american.

Pe lângă creșterea dobânzii, BOJ a decis să încetinească reducerea programului de achiziții de obligațiuni și va continua să cumpere lunar titluri de stat în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de yeni, echivalentul a circa 12,5 miliarde de dolari.

Conflictul din Orientul Mijlociu a complicat politica monetară a Japoniei, o țară dependentă de importurile de energie. Deși acordul de pace dintre Statele Unite și Iran a redus temerile privind o nouă explozie a prețurilor la nivel mondial, inflația la nivelul producătorilor din Japonia a accelerat la 6,3% în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

Banca Japoniei consideră că riscurile economice generate de conflict s-au diminuat datorită diversificării surselor de energie, însă avertizează că majorarea costurilor petrolului continuă să se transmită rapid în economie și ar putea provoca noi scumpiri pentru consumatori.

Analiștii estimează că următoarea majorare a dobânzii ar putea avea loc chiar în luna octombrie, dacă inflația va continua să accelereze. În orice scenariu, piețele se așteaptă ca BOJ să opereze încă o creștere a dobânzii până la sfârșitul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!