Companiile rusești trec la „sărăcia tactică”: bonusuri tăiate și înghețarea salariilor pe fondul crizei economice

Companiile din Rusia au început să renunțe la indexarea salariilor și să reducă bonusurile pentru angajați, chiar și în lipsa unei deteriorări a indicatorilor financiari, relatează RBC. Potrivit sursei, tot mai multe firme adoptă modelul de „sărăcie tactică”, invocând agravarea problemelor din economie.

La ședințele de bilanț pentru anul 2025, angajatorii le transmit angajaților necesitatea de a „strânge cureaua”. Aceștia invocă majorarea poverii fiscale, inflația, lipsa rezervelor financiare, dificultățile de desfacere și presiunile din partea furnizorilor, avertizând că majorări salariale nu sunt de așteptat.

Un exemplu a fost oferit de Alexei Cihaciov, managing partner al agenției HR A2, care a relatat cazul unei fabrici cu circa 2.000 de angajați din Districtul Federal Central. Potrivit lui, la final de an proprietarii au anunțat înghețarea indexării salariilor din cauza creditelor scumpe și a creșterii prețurilor, deși compania a stabilit un record de producție și și-a majorat veniturile. Modelul „sărăciei tactice” este aplicat și de una dintre marile rețele de servicii din retail, mai spune Cihaciov.

Experții avertizează însă că astfel de măsuri de economisire pot avea efect invers: scăderea productivității sau plecarea angajaților demotivați pot duce, în final, la creșterea costurilor pentru companii.

Cu toate acestea, în 2026, mediul de afaceri va continua să reducă cheltuielile de personal, notează Vedomosti. Potrivit Annei Ovchinnikova, director executiv senior pentru atragerea talentelor la Sber, recrutările în masă vor fi înlocuite de ocuparea punctuală a pozițiilor-cheie, pentru creșterea eficienței și reducerea costurilor operaționale.

Profesorul Alexandr Safonov, de la Financial University under the Government of the Russian Federation, consideră că optimizarea se va face prin creșterea presiunii asupra angajaților. În opinia sa, companiile vor încerca să înlocuiască personalul mai scump cu angajați dispuși să muncească mai mult pentru salarii mai mici, în special la nivelul managementului mediu.

Safonov mai prognozează o transformare structurală a pieței muncii, cu extinderea muncii „la negru” și a relațiilor informale, inclusiv înlocuirea angajaților permanenți cu lucrători independenți sau PFA. Astfel, spune el, businessul va încerca să compenseze creșterea taxelor pentru a menține veniturile angajaților cel puțin la nivelul actual.

Din 2026, cota TVA a fost majorată de la 20% la 22%, iar plafonul de venit pentru aplicarea regimului simplificat de impozitare a fost redus de la 60 de milioane la 20 de milioane de ruble.

În decembrie, Institute of Economic Forecasting of the Russian Academy of Sciences a avertizat că în anii 2024–2025 s-au materializat toate riscurile-cheie pentru economia Rusiei — de la deficitul de forță de muncă și decalajul tehnologic, până la scăderea veniturilor din export și creșterea poverii militare. Combinația dintre constrângerile bugetare și rata-cheie ridicată „prefigurează o deteriorare a situației economice în 2026”, au concluzionat experții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.