Mită de până la 1 000 de euro pentru marfă trecută ilegal: șapte vameși, reținuți de CNA

Șapte funcționari vamali de la posturile Leușeni–Albița și Cahul–Oancea au fost reținuți pentru 72 de ore într-un dosar de corupție sistemică, anunță Centrul Național Anticorupție (CNA). Acțiunile au fost desfășurate în comun cu procurorii Procuraturii municipiului Cahul.

Potrivit anchetatorilor, angajații Serviciului Vamal sunt bănuiți că ar fi pretins și primit în mod repetat sume de bani de la transportatori de pasageri și colete. În schimbul banilor, aceștia ar fi evitat efectuarea controalelor vamale și ar fi permis introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova fără a fi declarate și vămuite. Sumele solicitate ar fi ajuns până la 1.000 de euro pentru fiecare caz.

În cadrul urmăririi penale au fost documentate mai multe episoade de pretindere și primire a mijloacelor bănești, care ar fi fost transmise sub controlul organului de urmărire penală, conform procedurilor legale. În urma perchezițiilor, cei șapte suspecți urmează să fie audiați și plasați în izolator.

CNA precizează că investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor, identificarea altor persoane implicate și consolidarea probatoriului. Persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Într-o reacție oficială, Serviciul Vamal a anunțat că oferă cooperare deplină organelor de urmărire penală în acest dosar. Instituția a menționat că faptele investigate vizează episoade documentate pe parcursul anului trecut.

Conducerea Serviciului Vamal a dispus, în paralel, inițierea unei anchete interne pentru a clarifica circumstanțele tuturor cazurilor semnalate și pentru a preveni eventuale practici neconforme. Reprezentanții instituției au reiterat că aplică o politică de toleranță zero față de corupție și că orice abatere va fi sancționată conform legislației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#vameși reținuți #marfa #mita #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.