Munca „la negru” și salariile în plic: Fiscul a calculat suplimentar 94 de milioane de lei în 2025

Nereguli legate de munca nedeclarată și achitarea salariilor „în plic” au fost constatate în 233 de cazuri, iar autoritățile au calculat suplimentar obligații de plată de 94,1 milioane de lei, potrivit datelor prezentate pentru anul 2025 de către Serviciul Fiscal de Stat.

Pe parcursul anului trecut, inspectorii fiscali au efectuat vizite la 7.886 de agenți economici și au organizat 158 de seminare pentru angajați și angajatori din domenii considerate cu risc sporit de neconformare. În urma măsurilor de conformare, companiile vizate au declarat obligații aferente plăților salariale în sumă totală de 1,6 miliarde de lei, cu peste 36% mai mult față de anul precedent.

Defalcat, au fost declarate 322,3 milioane de lei la impozitul pe venit din salariu, 940,1 milioane de lei la contribuțiile de asigurări sociale și 353,9 milioane de lei la primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, toate în creștere comparativ cu 2024.

În urma controalelor, au fost emise 233 de decizii privind încălcarea legislației muncii și a celei fiscale, fiind stabilite sume suplimentare de plată ce includ impozite, contribuții, prime medicale, penalități și amenzi. Din totalul de 94,1 milioane de lei calculate suplimentar, 22,1 milioane de lei au fost deja achitate.

Autoritățile mai arată că, deși numărul controalelor soldate cu depistarea încălcărilor a fost mai mic decât în anul precedent, suma medie stabilită suplimentar per caz a crescut semnificativ.

Per total, în anul 2025, la bugetul public național au fost încasate obligații aferente plăților salariale în valoare de 47,8 miliarde de lei, în creștere cu peste 13% față de 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#munca la negru #salariu în plic #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.