România schimbă formula de preț la gaze din aprilie: ajutorul pentru Moldova, indicat printre factorii de presiune

Guvernul României introduce, de la 1 aprilie 2026, o nouă formulă de calcul pentru prețul gazelor naturale destinate consumatorilor casnici, valabilă până la 31 martie 2027. În nota informativă a Ordonanței de Urgență, publicată pentru consultări marți, 17 februarie, unul dintre elementele invocate este sprijinul acordat Republicii Moldova, indicat ca factor care a pus presiune suplimentară asupra sistemului energetic românesc.

„Dat fiind sprijinul pe care România îl acordă constant Republicii Moldova pentru asigurarea necesarului de gaze naturale și energie electrică, și acesta reprezintă un element care a pus presiune asupra Sistemului Energetic Național și a sectorului gazelor naturale, din punct de vedere a disponibilității resurselor necesare”, se menționează în document.

Referirea la Republica Moldova apare alături de alți factori invocați de Guvernul de la București: continuarea războiului din Ucraina, oprirea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina și iarna mai severă, care a dus la creșterea consumului și la scăderea accelerată a stocurilor de gaze la nivel european.

Noua schemă elimină plafonul maxim de 0,31 lei românești/kWh. În locul acestuia, prețul final va fi calculat ca sumă a mai multor componente: gazele din producția internă vândute la preț stabilit de stat, un procent redus de importuri, tarifele reglementate de transport și distribuție, marja furnizorului, acciza și TVA. Consumatorii vor plăti cel mai mic preț dintre cel prevăzut în contract și cel rezultat din această formulă.

Prețul gazelor din producția internă pentru populație și centralele termice scade de la 120 la 110 lei românești/MWh, iar marja furnizorului rămâne fixată la 15 lei românești/MWh. Autoritățile de la București susțin că această ajustare ar trebui să mențină facturile într-o zonă apropiată de nivelul actual.

Totuși, nota de fundamentare atrage atenția că ofertele publicate deja de furnizori pentru perioada de după 1 aprilie indică prețuri mai mari, unele cu până la 20% peste plafonul actual, iar principalii furnizori afișează tarife cu cel puțin 8% peste nivelul plafonat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#ajutor pentru Moldova #formulă nouă #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a stârnit reacții ironice după ce a comparat confortul trenului modernizat care circulă spre Iași cu cel al trenurilor de mare viteză din Japonia.

Invitat la emisiunea „Puterea a patra” de la N4, oficialul a declarat că experiența de călătorie nu ar fi cu mult diferită. „Trenul care circulă astăzi la Iași este un tren nou modernizat. Am circulat la Tokyo — confortul din trenul care merge la Iași nu este diferit față de cel care circulă în Tokyo cu viteza de 350 km la oră”, a afirmat Bolea.

Declarația vine însă pe fundalul unei realități mult mai puțin futuriste. Potrivit raportului TEN-T 2023–2025, calea ferată din Republica Moldova se află într-o stare critică: întreaga rețea de bază este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproape 45% din rețeaua extinsă este foarte degradată.

În prezent, trenurile din Moldova circulă cu aproximativ 48% din viteza pentru care a fost proiectată infrastructura, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h — departe de standardele trenurilor de mare viteză invocate de ministru.

Rețeaua feroviară operațională are 1.232 km de linii principale, toate neelectrificate, cu linie simplă și ecartament larg de 1.520 mm, incompatibil cu standardul european. Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) lipsește complet, iar progrese reale de modernizare nu au fost înregistrate în ultimii ani, arată raportul.

În aceste condiții, comparația făcută de ministru a fost primită cu sprâncene ridicate în mediul public, unde diferența dintre vitezele de 80 km/h din Moldova și 350 km/h din Japonia rămâne, cel puțin deocamdată, mai mare decât distanța Chișinău–Tokyo.