Gavriliță a deschis cutia Pandorei: Acciza pentru drumuri nu e corectă

18 Feb. 2026, 12:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2026, 12:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că actuala abordare privind acciza la carburanți destinată drumurilor nu este pe deplin corectă și trebuie regândită astfel încât să reflecte mai bine utilizarea reală a infrastructurii și să nu afecteze competitivitatea unor sectoare, precum agricultura.

Înainte de ședința Guvernului, Gavriliță a explicat că nu toți consumatorii de carburanți folosesc drumurile în aceeași măsură, dând exemplul tehnicii agricole. „Tractorul poate nu calcă pe drumuri, dar trebuie să o dăm în drumuri. Pentru că acciza este tot ceva, unul dintre toate, pe care trebuie să ajungă și în drumuri, să ajungă și înapoi la agricultură și să ajungă și pentru mediu”, a afirmat ministrul.

Oficialul a subliniat că principiul corect ar fi ca plata pentru drumuri să fie făcută în funcție de utilizare și de impactul asupra infrastructurii. „Achitarea de către cei care folosesc drumuri și ca tonaj, și ca uzură, și să avem grijă, în același timp, să nu afecteze competitivitatea”, a spus Gavriliță.

În acest context, Ministerul Finanțelor analizează posibilitatea ca o parte din acciza la carburanți să fie restituită anumitor categorii de consumatori. „Trebuie să ajungem în situația ca o parte din acciza pe care o folosim să se restituie. Evident că nu are cum să se regăsească, poate, în drumuri”, a precizat el.

Ministrul a comentat și condiția discutată de finanțatorii externi, potrivit căreia până la 80% din accizele la carburanți ar trebui direcționate către infrastructura rutieră. Potrivit lui Gavriliță, subiectul va fi analizat în noua politică fiscală.

„Asta urmează să o discutăm în noua politică fiscală, să vedem cât de corect este ca toate accizele de la carburanți să fie direcționate la drumuri. În baza unei analize, de exemplu, se va arăta că doar 20% din accize vor trebui să ajungă la agricultură”, a menționat ministrul.

Șeful de la Finanțe a accentuat că problema drumurilor nu ține doar de volum de bani, ci și de calitatea lucrărilor. „În drumuri noi avem nevoie nu doar de mai mulți bani, dar de mai multă calitate. Dacă noi o să dăm bani în drumuri ca să avem 50% în total, sunt bani foarte serioși. O condiție esențială este responsabilitatea și calitatea”, a punctat Gavriliță.

Declarațiile vin pe fondul criticilor tot mai frecvente privind modul de finanțare a infrastructurii. Economistul Veaceslav Ioniță a atras atenția recent că statul încasează anual circa 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru drumuri, însă doar jumătate din sumă ajunge efectiv în fondul rutier, practica fiind menținută din 2015. Potrivit expertului, pentru menținerea adecvată a rețelei ar fi necesară alocarea anuală a aproximativ 1% din PIB pentru întreținere și încă 1% pentru dezvoltare, în timp ce nivelul actual de finanțare rămâne insuficient.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Nov. 2026, 10:57
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2026, 10:57 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Factura mondială pentru importurile de petrol și gaze naturale va ajunge la 1.600 de miliarde de dolari în 2026, în creștere cu 25% față de anul precedent, deși cererea de energie este în scădere. Estimările aparțin Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și reflectă impactul perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale, relatează Business Today.

Potrivit raportului World Energy Outlook 2026, criza din Strâmtoarea Ormuz a provocat pierderi cumulate de aprovizionare de aproximativ 2,8 miliarde de barili de petrol și 60 de miliarde de metri cubi de gaze naturale provenite din regiunea Golfului Persic.

Perturbările au generat creșteri puternice ale prețurilor pe piețele internaționale. În timpul crizei, cotațiile motorinei au depășit pragul de 200 de dolari pe baril, reflectând dificultățile de aprovizionare și presiunile asupra pieței produselor petroliere.

Datele IEA evidențiază un paradox al pieței energetice mondiale: statele consumă mai puțină energie, dar sunt nevoite să plătească mult mai mult pentru importuri. Astfel, factura globală pentru petrol și gaze ar urma să crească cu aproximativ 320 de miliarde de dolari față de nivelul estimat pentru 2025.

Una dintre economiile cele mai expuse este India, care importă peste 85% din necesarul său de petrol brut. Creșterea cotațiilor internaționale majorează cheltuielile pentru importuri și cererea de dolari, exercitând presiuni asupra monedei naționale, rupia.

O eventuală depreciere a rupiei ar face importurile de petrol și mai costisitoare, alimentând un cerc vicios al scumpirilor. Efectele s-ar putea transmite ulterior către transporturi, logistică, industrie și agricultură, contribuind la accelerarea inflației.

Totuși, creșterea prețului internațional al petrolului nu determină automat majorarea imediată a tarifelor la benzină și motorină. Prețurile finale depind inclusiv de costurile de rafinare, taxele aplicate și marjele companiilor petroliere.

În cazul în care prețurile la pompă sunt menținute artificial la un nivel redus, companiile din sector riscă să înregistreze o diminuare a profitabilității. În schimb, transmiterea integrală a scumpirilor către consumatori poate amplifica presiunile inflaționiste.

Creșterea facturii energetice pune presiune și asupra finanțelor publice. Guvernele ar putea fi nevoite să majoreze subvențiile pentru anumite produse, inclusiv gazul utilizat la gătit și îngrășămintele agricole, reducând astfel resursele disponibile pentru investiții și alte priorități bugetare.

Pentru India, o factură mai mare la importurile de petrol poate contribui și la adâncirea deficitului de cont curent, în special dacă veniturile din exporturi nu reușesc să compenseze cheltuielile suplimentare.

Agenția Internațională pentru Energie identifică însă și posibile evoluții favorabile. O eventuală soluționare a crizei din Strâmtoarea Ormuz, combinată cu extinderea ofertei globale de petrol și gaze naturale lichefiate, ar putea contribui la reducerea prețurilor.

Specialiștii subliniază că diversificarea furnizorilor, consolidarea rezervelor strategice și accelerarea investițiilor în surse regenerabile reprezintă măsuri importante pentru reducerea vulnerabilității economiilor dependente de importurile energetice.