Scandal la Termoelectrica! Junghietu spune că informațiile despre motoarele uzate sunt „denaturate”

18 Feb. 2026, 12:58
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2026, 12:58 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Informațiile apărute în spațiul public privind posibila utilizare a unor motoare uzate în proiectul de modernizare a Termoelectrica sunt interpretate greșit. Oficialul afirmă că trebuie făcută o distincție clară între echipamente second-hand și motoare provenite din stocul producătorului, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

„Este un pic denaturată informația în știrea respectivă. Una este motoare la mâna a doua, vechi, folosite și alta sunt motoare din stocul producătorului”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Junghietu, compania cu care Comisia de Licitație a purtat negocieri a venit cu trei scenarii de ajustare a bugetului și a costului de implementare a proiectului. Una dintre opțiuni vizează utilizarea unor motoare aflate în depozitul producătorului, cu o vechime de aproximativ doi-trei ani.

Ministrul a subliniat însă că această variantă nu este automată și ar putea fi acceptată doar dacă sunt oferite garanții solide. „Pentru ca acea opțiune să fie fezabilă, trebuie producătorul și participantul să prezinte anumite garanții, dacă se va merge pe această opțiune”, a precizat el.

Șeful de la Energie a mai anunțat că raportul de evaluare a negocierilor a fost transmis instituției financiare care susține proiectul, iar autoritățile așteaptă poziția acesteia. „Raportul de evaluare a negocierilor a fost transmis către banca care a finanțat acest proiect și așteptăm răspunsul lor”, a spus Junghietu.

Declarațiile vin pe fundalul controverselor legate de proiectul de modernizare a Termoelectrica, estimat la peste 81 de milioane de euro și finanțat din credit extern. În spațiul public au apărut critici privind transparența negocierilor și temeri că obiectivul inițial — instalarea unor motoare noi de cogenerare — ar putea fi compromis.

Potrivit informațiilor vehiculate anterior, ofertantul ar fi propus circa 81,8 milioane de euro pentru motoare de mâna a doua și aproximativ 96 de milioane de euro pentru motoare noi. Termoelectrica nu a semnat pentru varianta cu echipamente uzate, iar negocierile au intrat în pauză până la o decizie finală a părților implicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.