Bucureștiul vrea să redeschidă rafinăria Petrotel Lukoil: ar putea acoperi 20% din necesarul de combustibil

12 Mart. 2026, 16:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Mart. 2026, 16:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Autoritățile de la București pregătesc reluarea activității rafinăriei Petrotel Lukoil din Ploiești, închisă după sancțiunile impuse Federației Ruse, o decizie care ar putea crește semnificativ capacitatea de rafinare a României și ar acoperi aproximativ o cincime din necesarul de combustibil al pieței interne. Planul este discutat în contextul creșterii prețurilor la carburanți și al eforturilor de a consolida independența energetică a țării, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Potrivit oficialului român, autoritățile de la București au avut deja discuții informale cu oficiali din Statele Unite privind repornirea rafinăriei, însă reluarea efectivă a activității depinde de o derogare oficială din partea Office of Foreign Assets Control (OFAC).

„Am vorbit despre modul în care, din punctul de vedere al acțiunilor Ministerului Energiei, putem redeschide rafinăria Petrotel Lukoil, care acum este înghețată din cauza sancțiunilor SUA. Am avut discuții informale cu cei din America și ne-au spus că sunt de acord să începem operațiunile pentru a ne crește capacitatea de rafinare cu 21%. Suntem pregătiți să repornim rafinăria după ce primim acordul oficial din partea OFAC”, a declarat Bogdan Ivan, miercuri seară, la Antena 3.

Ministrul a explicat că Guvernul român a făcut demersuri pentru a asigura suficiente stocuri de petrol și carburanți, dar și pentru a diversifica rutele de aprovizionare, astfel încât acestea să nu depindă de Orientul Mijlociu. În acest sens, România și-a extins acordurile energetice cu Kazahstan și Azerbaidjan, de unde provine o parte importantă din țițeiul rafinat în instalațiile din țară.

Ivan a mai subliniat că România a adoptat și măsuri pentru stabilizarea pieței gazelor, inclusiv plafonarea prețurilor pentru populație timp de un an.

În același timp, autoritățile analizează mai multe scenarii privind evoluția prețurilor la carburanți, care au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri din ultimele decenii. Potrivit ministrului, scumpirea medie la pompă în România este de aproximativ 7%, în timp ce în Germania creșterea a ajuns la aproximativ 18%, iar în Spania și Italia depășește 20%.

Pe lângă planul de repornire a rafinăriei Petrotel Lukoil, autoritățile au decis și alte măsuri pentru creșterea producției interne de combustibil: revizia tehnică programată la rafinăria Petromidia a fost amânată, iar rafinăria Petrobrazi funcționează în prezent la capacitate maximă pentru a acoperi cererea de pe piața internă.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.