Controlul coordonat între România și Moldova la punctul feroviar Fălciu–Cantemir, aprobat de Guvernul de la București

12 Mart. 2026, 15:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Mart. 2026, 15:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul de la București a aprobat ratificarea acordului cu Republica Moldova privind introducerea controlului coordonat în punctul feroviar de trecere a frontierei Fălciu – Cantemir, o măsură care va duce la redeschiderea acestui punct, nefuncțional din anul 2010.

Potrivit documentului, verificarea persoanelor, mărfurilor și mijloacelor de transport feroviar va fi realizată într-un singur punct, în gara Fălciu, cu participarea autorităților competente din ambele state. Spre deosebire de alte puncte de frontieră unde controlul coordonat se face doar la intrarea în România, în acest caz verificările vor avea loc pe ambele sensuri de circulație.

Autoritățile de la București precizează că implementarea sistemului va facilita tranzitul de persoane și va accelera transportul de mărfuri, reducând timpul de așteptare și fluidizând traficul la frontieră.

Redeschiderea punctului feroviar Cantemir – Fălciu este considerată importantă pentru reconectarea Republicii Moldova la coridoarele feroviare europene și pentru dezvoltarea unor rute de transport către porturile românești, inclusiv către portul Constanța. În același timp, proiectul ar putea stimula activitatea economică în sudul Republicii Moldova și ar facilita conectarea directă la rețeaua feroviară a Uniunii Europene.

Acordul dintre guvernele celor două state a fost semnat la 1 octombrie 2025, la București, iar Chișinăul l-a aprobat la 5 noiembrie 2025. Documentul are o valabilitate inițială de 12 luni, perioadă după care autoritățile vor evalua eficiența mecanismului.

Punctul de trecere a frontierei Cantemir – Fălciu ar urma să devină al treilea punct de la frontiera moldo-română care funcționează în baza conceptului de control coordonat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.