Strâmtoarea Ormuz se redeschide parțial: doar câteva petroliere au trecut

Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz începe să fie reluat, însă la un nivel mult redus față de perioada de dinaintea războiului din Orientul Mijlociu, potrivit CNBC. Doar câteva nave au traversat ruta strategică, semnalând că Teheranul permite selectiv trecerea unor transporturi de petrol, în baza unor negocieri.

După declanșarea conflictului, pe 28 februarie, traficul a fost aproape paralizat. Datele S&P Global Market Intelligence arată că doar 21 de petroliere au tranzitat zona, comparativ cu peste 100 de nave zilnic înainte de război. În același timp, aproximativ 400 de nave au rămas blocate în Golful Oman sau în apropierea punctului de restricție, așteptând condiții mai sigure pentru traversare.

Primele nave care au reușit să treacă au fost în special cele cu legături comerciale clare. Majoritatea sunt asociate cu China, iar printre operatorii care au testat ruta se numără și armatori greci, inclusiv compania Dynacom Tankers Management din Atena. De asemenea, cel puțin două nave din India au traversat strâmtoarea, după negocieri pe care autoritățile de la New Delhi le-au descris drept productive. Luni, un petrolier sub pavilion pakistanez, încărcat cu țiței din Abu Dhabi, a trecut prin zonă, iar autoritățile turce au confirmat că și o navă deținută de Turcia a primit permisiunea de tranzit.

În paralel, atacurile asupra navelor comerciale au continuat să creeze incertitudine. Potrivit Organizației Maritime Internaționale, cel puțin 16 nave au fost lovite în apropierea portului Fujairah din Emiratele Arabe Unite, a portului Khor Al Zubair din Irak și în Golful Oman. Analiștii spun că atacurile au părut mai degrabă aleatorii, menite să provoace haos în trafic, deși multe dintre navele vizate aveau conexiuni cu state occidentale sau din Golf. Printre cele afectate s-au numărat însă și nave din Thailanda, Vietnam și Brazilia.

În aceste condiții, companiile de transport maritim au fost nevoite să se adapteze rapid, căutând rute alternative și soluții logistice. Zeci de nave container au fost redirecționate către alte porturi din regiune, precum Fujairah și Khor Fakkan din Emiratele Arabe Unite sau Sohar din Oman, de unde mărfurile au fost transportate mai departe pe cale terestră.

#strâmtoarea ormuz #trafic reluat #Petroliere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi