Kremlinul ar fi cheltuit peste 11.000.000 € pentru campania prezidențială a lui Dodon

Federația Rusă ar fi investit în total 11,453 milioane de euro pentru a-l face pe Igor Dodon noul președinte al Moldovei în toamna anului 2020 și pentru a-și consolida influența în Europa Centrală. Documentul este prezentat de către celebrul ziar BILD, citează Realitatea.md.

Patru milioane dintre acestea erau destinate pentru „candidații prietenoși” care trebuiau să implementeze politicile Kremlinului în Moldova după alegeri, 528.000 de euro urmau să meargă la „proiecte media” de propagandă, 393.000 de euro observatorilor electorali străini și jumătate de milion de euro au fost alocate pentru „procesarea rezultatelor de către comisia electorală” – ultimul as din mâneca Kremlinului, dacă propriul candidat ar trebui doar să piardă.

În iulie 2020, serviciul secret al Republicii Moldova a identificat numeroase „proiecte” pe care Kremlinul le implementa sau intenționează să le implementeze pentru a influența alegătorii.

„ADOLF”. Planul era de a crea un „pro-Moldova” și un „pro-Sandu” – „anti-erou” care, cu „personalitatea sa scandalosă anti-rusă”, ar juca simpatia pentru tabăra pro-europeană. Declaratul „extremist de dreapta” ar trebui „să critice extrem de mult toți candidații, cu excepția lui Maia Sandu”, atât pe rețelele de socializare, cât și pe diferite canale TV.

Patru videoclipuri pe lună, în care se adresează socialiștilor și alegătorilor lor, urmau să fie produse pe parcursul a trei luni și distribuite pe Facebook. Oamenii prietenoși cu Kremlinul ar trebui să fie descriși ca „bolnavi de covid”, „negri” și „pitici”.

Scopul: crearea dezgustului pentru tabăra pro-europeană.

Kremlinul a dorit să ofere 10.000 de euro pe lună pentru actori, echipe de camere și costuri de producție. Proiectul cu numele de cod „ADOLF” urma să primească 1000 de euro din aceasta.

Pe de altă parte, serviciile secrete ale Rusiei au planificat „Planul Langweiler”. Aici, un actor „bine-cunoscut, pro-european”, ar trebui să pună la îndoială moderat și politicos obiectivele partidelor pro-occidentale și să recunoască contradicții din ce în ce mai mari. „Ar trebui să critice toți politicienii, dar se concentrează pe Maia Sandu”, scrie sursa citată.

„Noutate era că nu are rost să mergi la urne, deoarece niciunul dintre candidați nu își va ține promisiunile”.

Același plan prevedea crearea unui număr de canale Telegram pe principiul „80% știri adevărate și 20% știri false” pentru a motiva să voteze pentru Igor Dodon. Publicația notează că, pentru fiecare canal Telegram, serviciile speciale ruse au angajat un editor (1000 de euro pe lună) și doi „jurnaliști” (fiecare 400 de euro pe lună).

Se știe că liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, se află sub protecția reprezentanților administrației Președintelui Rusiei, iar finanțarea activităților sale este asigurată prin intermediul oamenilor de afaceri controlați de Kremlin. Activitățile lui Igor Dodon au fost coordonate de Dmitri Kozak, șeful adjunct al Administrației Prezidențiale ruse, precum și de așa-numitul „departament moldovenesc” al Administrației, condus de generalul SVR Vladimir Cernov.

Articolul integral poate fi accesat pe BILD.DE.

#campania prezidențială #Dodon #Igor Dodon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.