Kremlinul ar fi cheltuit peste 11.000.000 € pentru campania prezidențială a lui Dodon

24 Iun. 2021, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Iun. 2021, 15:54 // Actual //  MD Bani

Federația Rusă ar fi investit în total 11,453 milioane de euro pentru a-l face pe Igor Dodon noul președinte al Moldovei în toamna anului 2020 și pentru a-și consolida influența în Europa Centrală. Documentul este prezentat de către celebrul ziar BILD, citează Realitatea.md.

Patru milioane dintre acestea erau destinate pentru „candidații prietenoși” care trebuiau să implementeze politicile Kremlinului în Moldova după alegeri, 528.000 de euro urmau să meargă la „proiecte media” de propagandă, 393.000 de euro observatorilor electorali străini și jumătate de milion de euro au fost alocate pentru „procesarea rezultatelor de către comisia electorală” – ultimul as din mâneca Kremlinului, dacă propriul candidat ar trebui doar să piardă.

În iulie 2020, serviciul secret al Republicii Moldova a identificat numeroase „proiecte” pe care Kremlinul le implementa sau intenționează să le implementeze pentru a influența alegătorii.

„ADOLF”. Planul era de a crea un „pro-Moldova” și un „pro-Sandu” – „anti-erou” care, cu „personalitatea sa scandalosă anti-rusă”, ar juca simpatia pentru tabăra pro-europeană. Declaratul „extremist de dreapta” ar trebui „să critice extrem de mult toți candidații, cu excepția lui Maia Sandu”, atât pe rețelele de socializare, cât și pe diferite canale TV.

Patru videoclipuri pe lună, în care se adresează socialiștilor și alegătorilor lor, urmau să fie produse pe parcursul a trei luni și distribuite pe Facebook. Oamenii prietenoși cu Kremlinul ar trebui să fie descriși ca „bolnavi de covid”, „negri” și „pitici”.

Scopul: crearea dezgustului pentru tabăra pro-europeană.

Kremlinul a dorit să ofere 10.000 de euro pe lună pentru actori, echipe de camere și costuri de producție. Proiectul cu numele de cod „ADOLF” urma să primească 1000 de euro din aceasta.

Pe de altă parte, serviciile secrete ale Rusiei au planificat „Planul Langweiler”. Aici, un actor „bine-cunoscut, pro-european”, ar trebui să pună la îndoială moderat și politicos obiectivele partidelor pro-occidentale și să recunoască contradicții din ce în ce mai mari. „Ar trebui să critice toți politicienii, dar se concentrează pe Maia Sandu”, scrie sursa citată.

„Noutate era că nu are rost să mergi la urne, deoarece niciunul dintre candidați nu își va ține promisiunile”.

Același plan prevedea crearea unui număr de canale Telegram pe principiul „80% știri adevărate și 20% știri false” pentru a motiva să voteze pentru Igor Dodon. Publicația notează că, pentru fiecare canal Telegram, serviciile speciale ruse au angajat un editor (1000 de euro pe lună) și doi „jurnaliști” (fiecare 400 de euro pe lună).

Se știe că liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, se află sub protecția reprezentanților administrației Președintelui Rusiei, iar finanțarea activităților sale este asigurată prin intermediul oamenilor de afaceri controlați de Kremlin. Activitățile lui Igor Dodon au fost coordonate de Dmitri Kozak, șeful adjunct al Administrației Prezidențiale ruse, precum și de așa-numitul „departament moldovenesc” al Administrației, condus de generalul SVR Vladimir Cernov.

Articolul integral poate fi accesat pe BILD.DE.

30 Iul. 2026, 14:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Iul. 2026, 14:35 // Actual //  Grîu Tatiana

Construcțiile de locuințe au crescut ușor în prima jumătate a anului, în timp ce pentru clădirile nerezidențiale au fost eliberate mai puține autorizații. În total, în perioada ianuarie-iunie 2026, în Republica Moldova au fost emise 1 376 de autorizații de construire, cu 0,5% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Din total, 1 034 de autorizații au fost eliberate pentru clădiri rezidențiale, inclusiv cele destinate colectivităților. Numărul acestora a crescut cu 3% față de primele șase luni din 2025 și reprezintă 75,1% din toate autorizațiile emise. În schimb, pentru clădirile nerezidențiale au fost acordate 342 de autorizații, cu 9,8% mai puține decât anul trecut, acestea reprezentând 24,9% din total.

Datele arată că situația este mult mai stabilă decât în urmă cu un an. În ianuarie-iunie 2025, numărul total al autorizațiilor de construire scăzuse cu 12,2% față de aceeași perioadă din 2024. Autorizațiile pentru clădiri rezidențiale se reduseseră atunci cu 7,7%, iar cele pentru construcții nerezidențiale – cu 22,3%.

Mai multe autorizații au fost eliberate în sate decât în orașe. În mediul rural au fost acordate 709 autorizații, ceea ce înseamnă 51,5% din total și cu 0,1% mai mult față de anul trecut. În mediul urban au fost emise 667 de autorizații, sau 48,5% din total, în scădere cu 1,2%.

Activitatea a fost mai intensă în trimestrul al doilea. În primele trei luni ale anului au fost eliberate 586 de autorizații, dintre care 444 pentru clădiri rezidențiale și 142 pentru cele nerezidențiale. În perioada aprilie-iunie, numărul total a crescut la 790, dintre care 590 pentru clădiri rezidențiale și 200 pentru cele nerezidențiale.

La nivel regional, evoluțiile au fost diferite. În municipiul Chișinău, numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale a crescut cu 6,1%, de la 376 la 399, iar al celor nerezidențiale cu 15,7%, de la 51 la 59. În regiunea Centru, autorizațiile rezidențiale au crescut cu 8,4%, până la 398, însă cele nerezidențiale au scăzut puternic, cu 32,5%, până la 102.

În Nord au fost eliberate 95 de autorizații rezidențiale, cu 3,1% mai puține, și 87 nerezidențiale, cu 6,1% mai multe. Cea mai mare scădere în sectorul rezidențial s-a înregistrat în Sud, unde numărul autorizațiilor s-a redus cu 27,7%, de la 83 la 60. În UTA Găgăuzia, modificările au fost mai mici: autorizațiile rezidențiale au crescut cu 2,5%, până la 82, iar cele nerezidențiale cu 2%, până la 50.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!