Prințul Charles i-a susținut pe Harry și Meghan cu "o sumă substanțială" și după ce au renunțat la familia regală

Prințul Charles a continuat să-i susțină financiar pe Harry și Meghan Markle, cu „o sumă substanțială”, în lunile care au urmat după ce aceștia s-au retras din familia regală britanică.

Clarence House, biroului prințului de Wales și a soției sale, Ducesa de Cornwall, a făcut publică această informație când a prezentat bilanțul familiei regale.

Harry și Meghan Markle au susținut că este vorba despre același termen. Un purtător de cuvânt al lor a spus că Prințul Harry s-a referit în interviul acordat lui Oprah Winfrey la primul trimestru din anul fiscal 2020, adică la perioada 1 aprilie – 1 iulie.

Monarhia britanică i-a costat pe cetățenii britanici 87,5 milioane de lire sterline (102 milioane de euro) în perioada 2020-2021, în creștere cu 18,1 milioane de lire (21 de milioane de euro) față de anul anterior. Totodată, a fost făcut public faptul că 8,5% din totalul angajaților Palatului Buckingham fac parte dintr-o minoritate etnică, scrie Digi24.

Potrivit Clarence House, susținerea financiară a ambilor săi fii, alături de familiile lor, l-a costat pe prințul Charles 4,5 milioane de lire (5,2 milioane de euro) în anul anterior.

„Cum ne aducem aminte toți, în ianuarie 2020 ducele și ducesa au anunțat că se vor retrage din familia regală britanică, iar ducele a spus că va acționa pentru a-și dobândi independența financiară. Prințul Charles a alocat o sumă substanțială pentru a-i susține în procesul de tranziție. Finanțarea a încetat în vara anului trecută. Cuplul este acum independent din punct de vedere financiar”, a declarat un purtător de cuvânt al Clarence House.

În interviul din martie 2021 acordat lui Oprah Winfrey, Harry a spus că „familia mi-a tăiat finanțarea” în „primul trimestru din 2020”. Întrebat despre termenele diferite, purtătorul de cuvânt Clarence House a spus: „Nu aș spune că termenele sunt foarte diferite. Tot ce vă tot spune sunt informațiile”.

Un purtător de cuvânt al ducilor de Sussex a declarat reporterilor: „Prezentați două termene diferite și este incorect să sugerați că există o contradicție”. „Comentariile ducelui în timpul interviului cu Oprah Winfrey erau legate de primul trimestru din anul fiscal din Marea Britanie, care începe în aprilie”.

#substantial #printul Harry #Meghan Markle

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.