Peste 153 de mii de moldoveni au scos din buzunar 388 de milioane de lei pentru polița medicală

01 Apr. 2026, 14:21
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
01 Apr. 2026, 14:21 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Peste 153 de mii de persoane și-au achitat, în primele trei luni din 2026, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă – cu peste 9 mii mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Compania Națională de Asigurări în Medicină, acesta este cel mai mare număr de plătitori înregistrat vreodată până la data de 31 martie.

Cei mai mulți dintre contribuabili, aproximativ 152 de mii de persoane, au achitat prima redusă de 2 527 de lei. Este vorba, în special, despre proprietari de terenuri agricole, deținători de patentă, fondatori de întreprinderi individuale, arendași, dar și alte persoane fizice neangajate sau neasigurate de stat, inclusiv cetățeni străini cu drept de ședere în Republica Moldova.

În același timp, circa 1 450 de persoane neangajate din domeniul juridic: avocați, notari, executori judecătorești, dar și medici de familie care activează independent, au plătit prima integrală, în valoare de 12 636 de lei.

În total, în primele trei luni ale anului, în fondurile de asigurare medicală s-au acumulat peste 388 de milioane de lei, cu aproximativ 98 de milioane mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

De la 1 aprilie, persoanele care nu și-au achitat polița în termen vor trebui să plătească suma integrală de 12 636 de lei, la care se adaugă penalități pentru fiecare zi de întârziere.

CNAM precizează că statutul de persoană asigurată este oferit din momentul achitării primei și rămâne valabil până la 31 ianuarie 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

23 Mai 2026, 10:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2026, 10:37 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Companiile din industria criptomonedelor accelerează pregătirile pentru un risc care până recent era considerat o amenințare îndepărtată. Este vorba de apariția computerelor cuantice capabile să spargă sistemele actuale de securitate și să compromită blockchain-uri precum Bitcoin.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, marile companii din domeniu încep să investească în așa-numita criptografie „post-cuantică”, pe fondul estimărilor potrivit cărora primele computere cuantice cu aplicații practice ar putea apărea până în anul 2030.

„Amenințarea a trecut de la teoretică la credibilă”, a declarat Ayo Akinyele, șeful departamentului de inginerie de la RippleX, divizia blockchain a companiei ripple.com.

Riscul este considerat deosebit de mare pentru criptomonede, deoarece fondurile furate din blockchain sunt dificil de recuperat și pot fi transferate anonim. Vulnerabilitatea este legată de structura portofelelor digitale: fiecare utilizator deține o cheie publică și una privată, iar calculatoarele cuantice ar putea, teoretic, să decripteze aceste chei și să ofere atacatorilor acces la fonduri.

Mai multe companii au început deja să pregătească măsuri de protecție. Printre acestea se numără ripple.com, ethereum.org și circle.com, care dezvoltă soluții de securitate și portofele rezistente la atacuri cuantice.
Analiștii estimează însă că transformarea va necesita timp și investiții masive. Gautam Chhugani, analist pentru active digitale la Bernstein, consideră că industria va avea nevoie de trei până la cinci ani și investiții de „câteva miliarde, dacă nu sute de miliarde de dolari” pentru a se adapta.
Îngrijorările au crescut și după ce cercetători ai google.com. au publicat un studiu care sugerează că sistemele criptografice ar putea fi sparte cu mai puține resurse decât se credea anterior.

Cu toate acestea, nu toți specialiștii cred că pericolul este iminent. Unii experți susțin că obstacolele tehnologice sunt încă uriașe și că vulnerabilitățile legate de inteligența artificială reprezintă un risc mai apropiat și mai periculos pentru industrie.

Cea mai mare provocare rămâne însă Bitcoin, considerat cel mai descentralizat blockchain din lume. Liderii din industrie avertizează că protejarea sa va necesita o coordonare fără precedent între dezvoltatori și comunitate, iar până în prezent nu există o soluție comună clară.