Paradoxul Moldovei! Șomajul este mic, dar peste jumătate din populație nu muncește

01 Apr. 2026, 15:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Apr. 2026, 15:19 // Actual //  Ursu Victor

Forța de muncă din Republica Moldova a ajuns la 805 mii de persoane în 2025, însă mai mult de jumătate din populația aptă de muncă rămâne în afara pieței muncii, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică .

Potrivit statisticii, doar 774 mii de persoane sunt ocupate, ceea ce înseamnă o rată de ocupare de 40,2%. În același timp, rata șomajului rămâne relativ redusă, la 3,8%, însă acest indicator ascunde o realitate mai complexă: un număr foarte mare de persoane nu participă deloc la piața muncii.

Astfel, populația inactivă a depășit 1,12 milioane de persoane, reprezentând 58,2% din totalul populației de peste 15 ani. Cele mai multe persoane inactive sunt pensionarii (43,8%), urmați de elevi și studenți (14,7%), dar și de cei care îngrijesc de familie sau intenționează să plece la muncă peste hotare.

Datele relevă și discrepanțe între mediul urban și cel rural. Rata de participare la forța de muncă este de 49% în orașe, comparativ cu doar 35,6% în mediul rural. De asemenea, ocuparea este mai ridicată în urban (47%) decât în rural (34,3%).

În ceea ce privește ocuparea informală, aproximativ 12,7% dintre persoanele ocupate lucrează în sectorul informal, iar 5,2% dintre salariați muncesc fără contract oficial. Fenomenul este deosebit de răspândit în agricultură, unde peste 60% din angajări sunt informale.

Tinerii rămân o categorie vulnerabilă pe piața muncii. Rata de ocupare pentru persoanele între 15 și 29 de ani este de doar 29,1%, iar șomajul în rândul tinerilor de 15-24 ani ajunge la 7,4%. În același timp, ponderea tinerilor care nu muncesc și nu sunt încadrați în educație sau formare (NEET) ajunge la 23,2% pentru grupa 15-29 ani.

Structura economiei arată că majoritatea angajaților activează în sectorul serviciilor (63,7%), în timp ce agricultura concentrează doar 14% din forța de muncă, iar industria și construcțiile însumează aproximativ 22%.

Datele mai arată că 36% din totalul persoanelor ocupate sunt concentrate în municipiul Chișinău, ceea ce confirmă dezechilibrele regionale majore de pe piața muncii.

În total, forța de muncă subutilizată care include șomeri, persoane subocupate și potențial activi a ajuns la 87 de mii de persoane, echivalentul a 10,3% din forța de muncă extinsă.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.