ANRE prelungește până la 30 septembrie rutele de transport al gazelor pe coridorul transbalcanic

16 Apr. 2026, 13:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Apr. 2026, 13:21 // Actual //  Grîu Tatiana

Transportul gazelor naturale pe ruta transbalcanică va continua până la 30 septembrie 2026, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a decis prelungirea mecanismelor speciale utilizate în prezent pentru livrările regionale.

Decizia vizează extinderea aplicării produselor de capacitate „Ruta 1”, „Ruta 2” și „Ruta 3”, care urmau să expire în aprilie curent.

Solicitarea a fost înaintată de Vestmoldtransgaz, în numele operatorilor de transport din mai multe state, în contextul în care aceste mecanisme au fost introduse ca soluție temporară pentru a asigura livrări stabile de gaze.

Potrivit Ministerului Energie, rutele respective permit transportul gazelor naturale dinspre Grecia, inclusiv gaze lichefiate provenite din Statele Unite ale Americii prin Bulgaria, România și Republica Moldova către Ucraina, inclusiv spre depozitele subterane. În același timp, acestea oferă reduceri ale tarifelor de transport în toate țările de tranzit, ceea ce le face mai atractive pentru furnizori.

Autoritățile subliniază că ruta transbalcanică are un rol strategic în actualul context energetic, contribuind la securitatea energetică a Republicii Moldova și a statelor din Europa Centrală și de Est, inclusiv Ungaria și Slovacia, care fac parte din Coridorul Vertical din 2024. Măsura este prezentată și ca un sprijin direct pentru Ucraina.

În condițiile în care a început sezonul de umplere a depozitelor de gaze, prelungirea acestor mecanisme ar urma să faciliteze acumularea stocurilor necesare pentru iarna viitoare și să reducă riscurile de pe piața regională, precizează Ministerul.

Produsele „Ruta 1”, „Ruta 2” și „Ruta 3” sunt considerate o soluție intermediară până la implementarea unui mecanism pe termen lung, planificat pentru 1 octombrie 2026, care ar urma să reducă costurile și să crească competitivitatea coridorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

17 Iul. 2026, 15:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Iul. 2026, 15:23 // Actual //  Grîu Tatiana

Taxa pentru folosirea drumurilor ar putea fi înlocuită cu o taxă pe vehicul colectată de primării, iar șoferii din Republica Moldova ar putea fi obligați să achite și o vinietă pentru circulația pe drumurile naționale. Aceste schimbări sunt prevăzute într-un document de politică publică elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care propune o reformă amplă a sistemului de taxare rutieră pentru alinierea legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, fiind supusă consultărilor publice.

Potrivit documentului, actuala taxă anuală pentru folosirea drumurilor va fi înlocuită cu o taxă pe vehicul, care va fi colectată de primăriile de la domiciliul proprietarilor de autovehicule. În paralel, actuala e-Vinietă va fi abrogată și înlocuită cu o vinietă universală, care se va aplica tuturor vehiculelor care utilizează drumurile naționale, indiferent dacă sunt înmatriculate în Republica Moldova sau în străinătate. Singura categorie exceptată este cea a vehiculelor agricole.

Astfel, șoferii din Republica Moldova nu vor plăti doar taxa pe vehicul, ci și vinieta atunci când vor utiliza drumurile naționale. În cazul autovehiculelor străine, sistemul rămâne bazat pe durata șederii în țară, fiind prevăzute viniete cu valabilitate de 1, 7, 30, 90, 180 sau 365 de zile. Ministerul argumentează că noul mecanism elimină diferențele dintre vehiculele înmatriculate în țară și cele din străinătate și aplică principiul european „utilizatorul plătește”.

Ministerul susține că actualul sistem nu mai răspunde nevoilor de finanțare a infrastructurii. În prezent, taxa este calculată în principal în funcție de capacitatea cilindrică a motorului, un criteriu care nu reflectă gradul real de uzură a drumurilor și nici nivelul emisiilor produse de vehicule. Totodată, veniturile sunt colectate centralizat și redistribuite ulterior, ceea ce lasă multe autorități locale fără resurse suficiente pentru întreținerea drumurilor pe care le administrează.

Analiza inclusă în document arată că statul încasează anual aproximativ 850-900 de milioane de lei din taxele rutiere, în timp ce necesarul pentru întreținerea rețelei de drumuri este estimat la 2,5-3 miliarde de lei. Deficitul anual de finanțare este de aproximativ 1,7 miliarde de lei.

Reforma prevede și introducerea unor reguli inspirate din modelul european, inclusiv diferențierea taxelor în funcție de nivelul emisiilor poluante, reduceri pentru vehiculele electrice și cele cu emisii reduse, precum și integrarea în Sistemul European de Taxare Electronică. Pentru vehiculele EURO VI sunt prevăzute reduceri de 25%, iar pentru cele cu emisii zero reducerile pot ajunge până la 50%.

Varianta recomandată de Minister prevede ca veniturile din taxa pe vehicul să rămână în bugetele primăriilor, iar 100% din sumele colectate să fie utilizate exclusiv pentru întreținerea și administrarea drumurilor locale. Implementarea reformei este planificată pentru perioada 2028-2034, iar documentul precizează că în 2028 cuantumul taxei nu va crește, urmând ca majorările să fie introduse treptat, cu câte 25% anual începând din 2029, până la atingerea nivelului minim prevăzut de legislația europeană în 2033.

Potrivit estimărilor Ministerului, după implementarea completă a reformei, veniturile generate de noul sistem de taxe rutiere ar putea ajunge la aproape 3 miliarde de lei anual, comparativ cu aproximativ 900 de milioane de lei în prezent, ceea ce ar permite acoperirea necesarului de finanțare pentru întreținerea drumurilor și ar oferi autorităților locale resurse mai stabile pentru reabilitarea infrastructurii.