25 de milioane pentru un pod de la Bălți. Lucrările au ajuns doar la 60%

Lucrările de reparație capitală a podului peste râul Răut, amplasat pe drumul R6, în zona de ocolire a municipiului Bălți, au ajuns la un stadiu de execuție de aproximativ 60%, anunță Administrația Națională a Drumurilor.

Progresul a fost constatat în cadrul unei vizite de lucru în teritoriu efectuate de directorul general al instituției, Ștefan Popa, care a monitorizat evoluția lucrărilor.

Potrivit responsabililor, până în prezent au fost realizate lucrări de demolare, confecționare a grinzilor și plăcilor de racordare, turnare a riglelor, precum și consolidarea taluzurilor sub pod, alături de alte intervenții conexe.

„Progresul fizic al lucrărilor este de aproximativ 60%, iar intervențiile sunt realizate conform graficului stabilit. Reconstrucția acestui obiect de infrastructură are un rol strategic în consolidarea și modernizarea rețelei rutiere naționale, contribuind la creșterea siguranței și fluidizarea traficului în regiune”, a declarat Ștefan Popa.

Noul pod va avea un gabarit de liberă trecere de 10,50 metri și va fi format din trei deschideri a câte 14,06 metri fiecare. Infrastructura va include două benzi de circulație, cu o lățime de 3,5 metri fiecare, precum și trotuare pe ambele părți, de câte 1,25 metri. Lungimea totală a construcției va fi de aproximativ 43 de metri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#druum #pod #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie